IGIrinel Georgescu
Verificat@irinel-georgescu
București
„To be or not to be, this is the question”
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ✍️ Scriitor Devotat
Cronologie
Mda, tot despre Jertfă a pulii e vorba și ls Leuctra. Chiar n-am știut. Poate și spartanii, la Termopile, erau mulți și pe invers. Am auzit că au fost și amazoane în Evul Mediu, prin diverse colțuri ale lumii, mai brave decât bărbații. Iar Tomiris din antichitate era tot o regină a amazoanelor, separați de trupele bărbaților masageți ori sciți (kazahii se cred urmașii reginei Tomiris, de acum aproape 2700 de ani). Mie mi-a plăcut filmul "Femeia rege" din toamna trecută, la nebunie! Să se jertfească în numele redemlțiunii în doi, a partenerilor de luptă cotidiană e o aspirație mare, ce nu poate fi confiscată homosexualilor. Dar să se folosească unele armate, pe viitor de aceste metode... ar fi jalnic! Nu cred că africanii și cei din îndepărtate Asii, Așii virilității și feminității să accepte vreodată. Basarabii și rOMÂNII de păcălit, masculini și feminine se pot înrola sub orice drapel ideologic.
Pe textul:
„Redempțiunea nu-i ceva imposibil. Dar jertfa (pulii)?" de Irinel Georgescu
Recomandat0 suflu
ContextO simplificare a pasiunii dintre doi indivizi, o metaforică aripă să acopere dorul ori dualitatea îndrăgostiților. Aripă înțeleasă ca dualitate, ca unire măcar în spirit. Nu ne e dat nouă oamenilor, să zburăm totuși mai mult decât... din fugă și sărind. Exact ca niște aripi mai ramificate și mai golașe. Mă întreb de ce Nichita Stănescu are o 'panoplie' de "aripi", ca instrumente lirice preferate de înțepat cerul cunoașterii. Aici e vorba de o aripă net diferită de cea a lui Nichita. Nu se prezintă vreo aripă ca abstractizare a viziunii aproape filosofice, asupra vieții, iubirii, artei. Dragostea zboară "c-o singură aripă" este cu totul altceva. Cealaltă parte a dragostei se chinuie prea terestru, în tribulațiile și frustrările contingentului. Îmi plac mult poemele mai scurte scrise de tine, Leonard!
Pe textul:
„dragostea are o singură aripă" de Leonard Ancuta
0 suflu
ContextPe mine orice ideologie auzită m-a lăsat, mă lasă și mă va lăsa rece. Sunt rezistent ca Rasputin și precum fețele agenților dubli cu otrăvuri din Est și din Vest. Într-adevăr, pare că aș fi luat ceva la bord când am scris această "doxa" nedoxă, în așteptareaalungării aproape generale a Sophiei și a camaradului Adevăr în lumea actuala. Și cum putem "depăși poziția de observatori"? Eu propun numai sarcasmul individual, vigilența lucidă și apetența multora spre deconspirarea a ceea ce poate veni ca un tăvălug uniformizant în viitorul apropiat.
Pe textul:
„Redempțiunea nu-i ceva imposibil. Dar jertfa (pulii)?" de Irinel Georgescu
Recomandat0 suflu
Context"deprivate" ce e? Deprimate sau depravate? Ha, ha!
și imediat, perla site-ului: "a căror mâini nu știu".
Atelier scrie pe acest text, sau chiar pagina de autor, dacă nu îndreptați. Cu părere de rău v-o spun. Urcuș bun estetic!
și imediat, perla site-ului: "a căror mâini nu știu".
Atelier scrie pe acest text, sau chiar pagina de autor, dacă nu îndreptați. Cu părere de rău v-o spun. Urcuș bun estetic!
Pe textul:
„Tipar" de Ramona Irimie
0 suflu
ContextÎn strofa a doua nu se face vizibil legătura la mijloc între microcosmosul incipient uman ("un cosmos rotund și iubitor"), în care și gerunziul "locuind" ar putea să fie eliminat cu succes, și evocarea mamei: "se făcea că mama era plină de râvnă...", deși legătură totuși există, pentru că urmează: "și mica inimă vie tremura la gândul" morții din pântece.
Finalul este dilematic, dacă pot zice așa. Ce se întâmplă cu fătul nenăscut? Poate căpăta prin așteptarea vreunei alte nașteri pe pământ o liniștire în zbaterea sa de mică pasăre ce simte ca necesar zborul, dar i se frânge mereu. Dar nu capătă. Rămâne așa, indecis, într-un loc de cotitură a drumului "călătoarei", între două lumi.
Finalul este dilematic, dacă pot zice așa. Ce se întâmplă cu fătul nenăscut? Poate căpăta prin așteptarea vreunei alte nașteri pe pământ o liniștire în zbaterea sa de mică pasăre ce simte ca necesar zborul, dar i se frânge mereu. Dar nu capătă. Rămâne așa, indecis, într-un loc de cotitură a drumului "călătoarei", între două lumi.
Pe textul:
„Pale blue eyes" de Zavalic Antonia-Luiza
0 suflu
ContextAceasta este și povestea fiecărui suflet, nu doar feminin, ci și masculin, înainte de-a se arăta în carne și oase, cu trup de nou-născut. Ea-eul poetic din uter se închipuia "călătoare" în viitoarea "lume ferecată cu păsări", ca soarele închis de la Răsărit către Apus. Foarte revelatoare această perspectivă dinăuntru spre dinafară. Parcă ne aduce aminte și de o așteptare printre cei de jos a luminii adevărate. Compararea dublă a invizibilității carnale a fătului cu izvorul având apă neagră, cu noua tulpină de cireș prezentă doar ca germene în sâmburele roditor din pământ ne duce imediat cu gândul la un act creator matern extins, iar efectul stilistic este de milioane.
Pe textul:
„Pale blue eyes" de Zavalic Antonia-Luiza
0 suflu
ContextNu mai am cuvinte, de răspuns, de mulțumit înzecit că mă citiți, înțelegeți, cuprindeți afectiv și afectuoși acum în ceas de utrenie la mănăstiri. Începe Săptămâna Mare, La Semana de la Sagra s-a topit în America Latină și Spania. E o Săptămână a Patimilor nu doar umane, ci și inumane pentru mulți dintre cei ce n-o simt și doresc continuarea conflictelor din Răsăritul nostru prea apropiat. Lacrimi pentru cei ce rezistă demni, urlet de avertisment neauzit către cei răi din prezent, din Betania de ieri cu stâlpări către Golgota de peste patru-cinci zile!
Pe textul:
„Mâinile sufletelor sângerii " de Irinel Georgescu
0 suflu
ContextDe obicei citesc reacțiile anterioare pe urmă. Ca să nu fiu deloc influențat. Ca jurații. Scuze, era o observație deja redundantă. Îmi plac constatările protestatare și satirice din perspectiva oamenilor simpli. Textul mai poate fi îmbunătățit, în exprimările poetice. Atunci când vine vorba, pe șleau, ni se pare că-i bine s-o reproducem ca atare. Lirismul cere totuși transformare. Registrul liric este unul mai ciufut, mai pretențios. Este greu să repetăm ceea ce a făcut Marin Sorescu prin redarea în "La lilieci" exprimării populare oltenești luând-o și spre teme minore, nu doar spre cele majore. Aici, în poemul tău, e și ceva legat de perspectiva lui Umberto Eco despre lucruri, cuvinte. Limbajul literar merită adâncit. Vei ști tu cum!
Pe textul:
„moartea cuvintelor" de Stanica Ilie Viorel
0 suflu
ContextTrei texte despre moartea cuvântului "pace", a cuvântului "mirare" și a vehiculului-cuvânt "șaretă". Rămâne numai țărâna în care ne ținem picioarele, de parcă am primi, aproape toți confuzi, "apă, paie și bătaie". E un poem care generează întrebări despre lumea în care am ajuns să trăim. Există ceva de îndreptat spre final: "și copii niște vâscoși", drept "și copiii niște vâscoși".".
Pe textul:
„moartea cuvintelor" de Stanica Ilie Viorel
0 suflu
ContextCe frumos răspuns, Mara Anton! Să nu renunți totuși nicicând la prima variantă din fiecare poem al tău. E bine să-ți așezi într-un folder primele variante, dacă tot îți place lucrul pe text, zăbovitul în lumea Poeziei! Succes, ai har!
Și pentru că nu am nimic de reproșat, iar acest poem e cu atâta naturalețe curat, inspirat, inocent, reconstituind taman ceea ce se pierde apoi, în "siropurile" reamintirii respectivului individ, eu acord o mare stea acestui text de debut captivant, memorabil.
Și pentru că nu am nimic de reproșat, iar acest poem e cu atâta naturalețe curat, inspirat, inocent, reconstituind taman ceea ce se pierde apoi, în "siropurile" reamintirii respectivului individ, eu acord o mare stea acestui text de debut captivant, memorabil.
Pe textul:
„ţie nu-ţi place cu sirop" de Mara Anton
0 suflu
ContextParcă ar fi vase comunicante aceste două texte, cel de față și celălalt, "sirop înghețat". Detaliile par a fi dintr-o urmărire obsesivă ori de dincolo de viață a iubitului. Poezia comportă aici tehnici de-a dreptul cinematografice.
Pe textul:
„sirop vărsat" de Mara Anton
0 suflu
ContextTitlul devine... concluzie.
Reușită, din punctul meu de vedere, pentru remember. Să fie amintirea o brichetă amuletă. Dintr-o scânteie să reaprindă ceea ce s-a stins deja. Parcă îl văd pe cel care nu mai este alături că are nevoie de brichetă. Sper să nu fi plecat și din viață, pentru că atunci ar fi de-a dreptul foarte tragic!
Reușită, din punctul meu de vedere, pentru remember. Să fie amintirea o brichetă amuletă. Dintr-o scânteie să reaprindă ceea ce s-a stins deja. Parcă îl văd pe cel care nu mai este alături că are nevoie de brichetă. Sper să nu fi plecat și din viață, pentru că atunci ar fi de-a dreptul foarte tragic!
Pe textul:
„sirop îngheţat" de Mara Anton
0 suflu
ContextVă mulțumesc amândurora pentru aceste reacții înțelegătoare, în condițiile în care eu mă mai precipit și-n texte, și-n comentarii, adunându-mi inspirația din mers, tot reparând și schimbând de la prima variantă; și pentru aprecierea neutră a reușitelor efemere ale scrisului meu vă sunt recunoscător (așa trebuie, așa e fair-play!). Sunt într-o căutare continuă și într-o emulație față de ceea ce se scrie cool ori original pe acest site literar. Recomandarea vreunui text nu este un scop în sine, însă atunci când chiar vine, parcă aș împărți-o frățește cu astfel de admirabili cititori! Este prima dată când capăt trei stele și sunt super fericit de Florii.
Pe textul:
„Mâinile sufletelor sângerii " de Irinel Georgescu
0 suflu
ContextMulțumesc, Emilian, pentru aceste rânduri minunate despre textul meu, deoarece mama este acel cineva de care niciodată nu mă voi despărți.
Mulțumesc, Leonard, de mare folos observația cu gerunziile. Am pierdut o ocazie ce nu constă de fapt în nimic de seamă (primirea unei stele), dar am folosit la maxim sfatul tău. Și în titlu, și de două ori în textul poemului. "Sângerânde" a devenit "sângerii".
Mulțumesc, Leonard, de mare folos observația cu gerunziile. Am pierdut o ocazie ce nu constă de fapt în nimic de seamă (primirea unei stele), dar am folosit la maxim sfatul tău. Și în titlu, și de două ori în textul poemului. "Sângerânde" a devenit "sângerii".
Pe textul:
„Mâinile sufletelor sângerii " de Irinel Georgescu
0 suflu
ContextCred că de la astfel de mâini feminine și de la persistența ca ecou în cititori a poemelor tale, Ottilia, am fost inspirat în această dimineață, amintindu-mi brusc pe urmă de-un suflet drag (maică-mea plecată în străinătate de pe acest pământ). Mulțumesc pentru tot!
Pe textul:
„Mâinile sufletelor sângerii " de Irinel Georgescu
0 suflu
ContextFoarte trist poem. Din "sfințite mlădițe de salcie" poate ieși pe mormânt tulpinile iubirii. Și trandafir tânăr răsară!
Pe textul:
„buchetul" de Ioan Postolache-Doljești
0 suflu
ContextAm înțeles pe parcurs că e ceva mai mare decât o căpiță, claie peste grămadă, șiră, că ar consta din mai multe glugi, mă obseda porumbarul. Stogul e forma primară se stocare a paielor, tulpinilor uscate de porumb,floarea-soarelui. Nu știam. Descopăr mereu să mă exprim. Am dat ca sinonim parțial "stogul". Mulțumesc. Ziua de Florii cu bine tuturor!
Pe textul:
„Ghicitoare 442" de Miclăuș Silvestru
0 suflu
ContextPână la urmă am nimerit chiar eu "stogul".
Pe textul:
„Ghicitoare 442" de Miclăuș Silvestru
0 suflu
Context