IPIoana Petcu
Verificat@ioana-petcu
iasi
„Orice oglindă trebuie să se spargă atunci cînd actorul își privește chipul în ea: această oglindire sfărîmată e portretul lui din adînc (Mihai Măniuțiu)”
Anul nașterii: 1982 (octombrie) Educație și formare: 2006 - masterandă la Facultatea de Arte 'George Enescu', Iași, secția regie-teatrologie 2002-2006 – absolventă a Facultății de Litere, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iași Experiență profesională: Critică literară și de teatru: 2007 - volumul de critica si teorie literara "Semne ale teatralitătii în…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar💬 Comentator Activ✍️ Scriitor Devotat
Colecțiile lui Ioana Petcu
Cronologie
vladimir, ma bucur sa te aflu prin zona. merci de aprecieri si sa dicutam sugestiile.
despre \"ciudat\" promit ca ma mai gindesc. vezi, acolo nu e tocmai poezie. e proza (are diegeza) :)
letal ducea la ideea inghetarii permanente a trupului chiar prin lumina. schimb cu \'veninos\', poate e mai bine...
la final nu modific - eu am imaginea carnii din galantare, care e desfacuta, foarte rosie si congelata
cu un soare constant,
despre \"ciudat\" promit ca ma mai gindesc. vezi, acolo nu e tocmai poezie. e proza (are diegeza) :)
letal ducea la ideea inghetarii permanente a trupului chiar prin lumina. schimb cu \'veninos\', poate e mai bine...
la final nu modific - eu am imaginea carnii din galantare, care e desfacuta, foarte rosie si congelata
cu un soare constant,
Pe textul:
„Nocturnalii cu Layil" de Ioana Petcu
0 suflu
Contexte a doua oara cind ma chinui sa postezastazi mesajul aici, uf... o sa scurtez de data aceasta:
mi-am amintit oarecum de \"steaua fara nume\" a lui sebastian, caci e foarte \"atmosferica\" poezia ta, florine.
si-am mai apreciat mult cum se filtreaza lumina aici: \"culorile ning peste puținii călători care iau trenuri de noapte\". are un gust deosebit. parca de noiembrie.
ce ne mai poti spune despre sine?
mi-am amintit oarecum de \"steaua fara nume\" a lui sebastian, caci e foarte \"atmosferica\" poezia ta, florine.
si-am mai apreciat mult cum se filtreaza lumina aici: \"culorile ning peste puținii călători care iau trenuri de noapte\". are un gust deosebit. parca de noiembrie.
ce ne mai poti spune despre sine?
Pe textul:
„Crochiuri nostalgice" de Florin Hulubei
0 suflu
Contextadina, in sfirsit nu mai semnez condica tocmai la sfirsit. mi-a atras privirea interioara aceasta alunecare din obisnuit, un timp mareru prezent, in inchipuit, un ireal cu o temporalitate proprie: o fotografie a bunicii care spune ca doar iubitul vede pletele fetei si mortii altora cu un plins la unison. din exterior curge poezia ta inlauntrul lucrurilor:
\"mâinile noastre întinse perfect pe masa din sufragerie
vaza spartă cu flori ofilite
repet în gând nu cumva să uit\".
cu iz de naum si de literatura absurda.
notez stevia despre care nu stiu ce sa spun, dar pot sa-mi imaginez
\"mâinile noastre întinse perfect pe masa din sufragerie
vaza spartă cu flori ofilite
repet în gând nu cumva să uit\".
cu iz de naum si de literatura absurda.
notez stevia despre care nu stiu ce sa spun, dar pot sa-mi imaginez
Pe textul:
„ștevia" de Adina Batîr
Recomandat0 suflu
Contextin general scriem despre atemporalitate, tu insa implici timpul ca o notiune cu sens unic: o graba a traitului. versurile parca se respira si se inghit (sugestie mica: poate fara majuscule la inceput de vers).
ma retine finalul: fuga interioara e cea o crizei si prezentei human side-ului. mi-a placut ideea,
merg sa-mi caut clipele (sau rochia descusuta)
ma retine finalul: fuga interioara e cea o crizei si prezentei human side-ului. mi-a placut ideea,
merg sa-mi caut clipele (sau rochia descusuta)
Pe textul:
„joga" de Robu Cristina
De îmbunătățit0 suflu
Contextda, satana mea alba e mai mult inima si intestine si hematie. e interioara sau e o piele strins lipita in trup. vezi ca mai apare in niste texte mai vechi si va reveni, probabil.
te mai astept, emilia, ai ginduri frumoase
te mai astept, emilia, ai ginduri frumoase
Pe textul:
„Layil" de Ioana Petcu
0 suflu
Contextda, cred ca am cam ermetizat textul asta, ai dreptate. in fond e vorba despre starea nocturna (layil = noapte), despre inchidre si negasibil (impotenta feminina :D) si, da, cri, e ceva mai agitat, insa voi reveni pe seria asta de \"intunecimi\".
un marti mai putin marti pentru tine
un marti mai putin marti pentru tine
Pe textul:
„Layil" de Ioana Petcu
0 suflu
Contextmeritoriu acest interviu si pentru placerea tuturor de a-l citi, nu voi ingusta posibilele interpretari cu niste comentarii in plus.
interesant ar fi de stiut daca acest articol a aparut in vreo revista de specialitate in romania.
in alta ordine de idei, cred ca merita o recomandare si nu in ultimul rind, felicitari autorului de-a fi prins sageata din zborul sau pentru a ne-o dezvalui-ascunde aici.
interesant ar fi de stiut daca acest articol a aparut in vreo revista de specialitate in romania.
in alta ordine de idei, cred ca merita o recomandare si nu in ultimul rind, felicitari autorului de-a fi prins sageata din zborul sau pentru a ne-o dezvalui-ascunde aici.
Pe textul:
„Interviu cu un clasic în viață (II)" de florin otrocol
0 suflu
Contextimi place acest \"tu\" pe care nu l-as putea identifica precis, daca tine chiar de \"celalalt\" sau de identitate (de sine) sau de divin. cred, in fapt, ca e mai frumos a-l lasa nenumit, asa cum am senzatia ca si tu vrei.
scrii cu finete, ioana, si-ti sade bine
un ange passa,
scrii cu finete, ioana, si-ti sade bine
un ange passa,
Pe textul:
„somn cu îngeri" de ioana negoescu
0 suflu
Contextsi cu proza cum ramine?
un fel de salutari de-aproape,
un fel de salutari de-aproape,
Pe textul:
„Căpșuni În Inima Mea" de hose pablo
0 suflu
Contextnu-i rau, dar incearca sa mai scoti din \"bataturi\": ex - \"imaginea ta /e un strigoi /care mă bântuie\" sau \"îngerul iubirii\", iar \"ciinii lumii\" ma duce cu gindul la nichita, dar nu neaparat trebuie sa fie cum spun eu...
Pe textul:
„Confesiuni" de razvan rachieriu
0 suflu
Contextmultumesc editorului care a considerat ca articolul meu este bun spre a fi recomandat. t
in sa precizez, in egala masura, ca acest text va aparea in numarul de pe luna noiembrie a suplimentului studentesc din revista \"Contrafort\" (unde e editat cu ilustratii, fara typosuri si alte corecturi pe care nu am reusit sa le paginez aici).
lectura placuta!
in sa precizez, in egala masura, ca acest text va aparea in numarul de pe luna noiembrie a suplimentului studentesc din revista \"Contrafort\" (unde e editat cu ilustratii, fara typosuri si alte corecturi pe care nu am reusit sa le paginez aici).
lectura placuta!
Pe textul:
„Dumnezeul inexistent – personaj în teatrul lui Eugène Ionesco" de Ioana Petcu
Recomandat0 suflu
Contextmi-a atras atentia aceasta rupere - curgere a poeziei tale, adina. o atmosfera / o traire care se completeaza si intra una pe alta se contureaza in scurtul grupaj. nu pot de asemenea sa nu remarc si firul, care da coerenta, naratiei, al intimplarii. un plus si pentru titlul care deschide intelesul global. frumos!
(te boieresti si tu? ca vad ca-i de bon ton...) din toamna mea, astept sa mai citesc de la tine,
(te boieresti si tu? ca vad ca-i de bon ton...) din toamna mea, astept sa mai citesc de la tine,
Pe textul:
„descărcare" de Adina Batîr
Recomandat0 suflu
Contextn-am mai trecut de-o vreme in pagina ta, ela, reusesc azi sa las un comentariu in ambianta asta placuta pe care o descrii aici. dincolo de parfumul putin desuet si romantic-parizian, ma opresc mai mult pe faptul ca \"spleen\" la tine nu presupune baudelairiana lasitudine malefica, dar e mai mult un pozitivism al nuantei, al imaginii: \"unul de o parte a inimii
altul de cealaltă parte
ne imaginăm că trăim și ne scriem uneori poezie\"
totusi nu scapi de o negare in genul \"nu nu pot să scriu fără să trântesc o fereastră\" sau
\"nu îmi trăiesc ziua
nu mai am pretenții
nu îmi chem prietenii la un ceai\" (sugestie: poate putin prea repetitiv, nu-ul).
in fapt e uyun refuz al sinelui, o inchidere salvata la finalul ambiguu.
las un semn pentru aceasta tesatura delicata, care-mi aminteste de picturile impresioniste si de cheiul seinei.
altul de cealaltă parte
ne imaginăm că trăim și ne scriem uneori poezie\"
totusi nu scapi de o negare in genul \"nu nu pot să scriu fără să trântesc o fereastră\" sau
\"nu îmi trăiesc ziua
nu mai am pretenții
nu îmi chem prietenii la un ceai\" (sugestie: poate putin prea repetitiv, nu-ul).
in fapt e uyun refuz al sinelui, o inchidere salvata la finalul ambiguu.
las un semn pentru aceasta tesatura delicata, care-mi aminteste de picturile impresioniste si de cheiul seinei.
Pe textul:
„autumn spleen" de Ela Victoria Luca
Recomandat0 suflu
Contextmaria, mi-a placut mai ales intro-ul, fel felul lui remodelind textualismul prin framintarea vocii narative. are umor textul tau, are si ceva fin, si cind spun asta ma gindesc mai mult la valoarea femminina a prozei. La fel am apreciat ca tehnica, pendularea de la pers. 1 la pers 2, ceea ce ma face sa cred ca e un discurs personal, subiectiv, de identificare cu \"personajul\" care nu apare.
placut
placut
Pe textul:
„Femeia din debara" de Maria Gold
0 suflu
Contextm-am oprit pe textul acesta pentru ca m-a ademenit tilul si mi-a fost placut sa regasesc motivul \"marionetizarii\". imaginea, chiar daca inventata de prin antichitate, aceea de teatrum mundi, isi potenteaza valentele inedit la tine, fiind adusa mai arpoape de cotidian. uite: \"păpușarul își bea cafeaua departe de scenă\"
sau
\"fără ațe să mă cațăr pe scenă să aprind reflectorul\"
by the way, ai citit \"bufoniada\" lui vonnegut?
astept sa te mai lecturez,
sau
\"fără ațe să mă cațăr pe scenă să aprind reflectorul\"
by the way, ai citit \"bufoniada\" lui vonnegut?
astept sa te mai lecturez,
Pe textul:
„patetic îmi acoper fața înainte să mor" de Bogdan Gagu
0 suflu
Contextflorin, uite ca ne abonam unul la textele celuilalt pina facem un hipertext :). apropo de satana alba nici eu nu mi-o explic inca foarte stiintific. e pina la urma tot o proiectie onirica, un paradox o data ca e feminizata, si nu stiu de ce asa apocrif, diavolul mi-a parut meu o femeie. apoi \"alba\", pentru ca in general e perceput ca o entitate cupida, profana, malefica. eu nu vad astfel, imi pare ca are tocmai ceva misterios si limpede. ca un doliu alb, daca vrei. si sa nu uit, miresele imi par niste fiinte foarte ciudate, foarte contrarii.
cosmin, bine ochip postmodernismul, te astept la capacitate cita va fi, n-am mai vorbit ... poate ne contact pe mess
cosmin, bine ochip postmodernismul, te astept la capacitate cita va fi, n-am mai vorbit ... poate ne contact pe mess
Pe textul:
„Grafii în pereți / icoane semi-urbanizate" de Ioana Petcu
0 suflu
Contextadina, fain de trecere multumesc si sincer imi faceam mustrari de constiinta ca nu e ok textu\' acesta... ca e prea ermetic, ori prea declarat / greoi sau usuratic. m\'nfin.
gindesc ca suntem pe aceeasi lungime de unda, de-ai punctat asa frumos centrele acestei personale, surioara :)
am incercat printre altele sa formez o stare aparent dinamica, din foarte multe imobilitati si \"unable\".
de la ceasca mea de ceai negru,
gindesc ca suntem pe aceeasi lungime de unda, de-ai punctat asa frumos centrele acestei personale, surioara :)
am incercat printre altele sa formez o stare aparent dinamica, din foarte multe imobilitati si \"unable\".
de la ceasca mea de ceai negru,
Pe textul:
„Grafii în pereți / icoane semi-urbanizate" de Ioana Petcu
0 suflu
Contextam citit incet aceasta poezie care se zbate intre realitate si reverie. si tocmai aceasta oscilare ma determina sa las un semn luminos aici. sentimentul de a te rupe intre ceea ce florin numeste \"high speed dirt\" si \"o privire\", \"un strop de alcool\" e unul care face nucleul textului.
viata in usuratatea ei duderoasa, in mecanismul ei ca intr-un teatru de marionete este descris astfel:
\"dimineața e un intestin roșiatic
eu un sfânt invalid rătăcind pe străzi
ascultând povești despre nații alienate (...)
îmi spun
când am o răbdare de fier probată pe deplin
în stația ratb din față de la cora-lujerului
plină de fețe mai îndârjite ca a mea\"
mi-am amintit putin de realism, dar si de ceva sirop romantic binevenit. enjoy,
viata in usuratatea ei duderoasa, in mecanismul ei ca intr-un teatru de marionete este descris astfel:
\"dimineața e un intestin roșiatic
eu un sfânt invalid rătăcind pe străzi
ascultând povești despre nații alienate (...)
îmi spun
când am o răbdare de fier probată pe deplin
în stația ratb din față de la cora-lujerului
plină de fețe mai îndârjite ca a mea\"
mi-am amintit putin de realism, dar si de ceva sirop romantic binevenit. enjoy,
Pe textul:
„High speed dirt" de Florin Hulubei
0 suflu
Contextcred, in fond, ca microtextul acestui \"gind\" statorniceste in relatia dintre identitate si alteritate. nucleul acesta imi pare a fi: cum existenta se afla de o parte sau de alta a ecranului (poate un fel de echivalent al mastii sociale), \"parbrizului\" despre care vorbesti tu. suntem aceeasi, intangibil, iar eul se interiorizeaza in mijlocul celorlalti:
\"e zâmbesc
pentru că nu știu ce altceva aș putea să le fac\"
placut, ioana, simplu si luminos
mai vin prin zona asta,
\"e zâmbesc
pentru că nu știu ce altceva aș putea să le fac\"
placut, ioana, simplu si luminos
mai vin prin zona asta,
Pe textul:
„parbrize" de ioana negoescu
0 suflu
Contextun acid intr-o eprubeta textuala care se face din putina sensibilitate, totusi. mi-a placut mai mult aceasta plecare, aceasta constientizare de sine, acest iz de naramz din final...
insarcinatele si pentru mine au un mister, dar probabil le privim cu ochi diferiti.
in trecere cu semn,
insarcinatele si pentru mine au un mister, dar probabil le privim cu ochi diferiti.
in trecere cu semn,
Pe textul:
„nocturnă" de postu marin
0 suflu
Context