Scenarii

Stradă lungă. Poate fi chiar cea dintre maternitate și TNI sau un intrînd pe Calea Victoriei înspre Romană. Fără fond muzical. Aleargă un tînăr. Se pierde departe în capătul străzii. Alți doi tineri

IPIoana Petcu

0

9

Femeia de vară care uită (are cam 40 de ani, îi tremură ușor corpul cînd adie vîntul, e prinsă în cadru de sus în jos, nu i se vede chipul, iar vocea vine de deasupra. Poartă niște pantofi aproape

IPIoana Petcu

0

5

Cadru: O cameră goală, poate fi un dormitor. Lumină din stînga. Băiatul intră după un minut. Șovăie, pleacă, se întoarce. : Mă cheamă Gogu. Nnn-n-umele meu este Gogu. G O G U. Am o mamă și un tată

IPIoana Petcu

0

1

Scena / ecranul e împărțit(ă) în trei segmente. Publicul se poate așeza aleatoriu, pentru că sunt trei scripturi / spectacole separate. De altfel, am vorbit deja cu scenograful și totul va fi

IPIoana Petcu

0

2

(După o săptămână în care cățelul s-a pișat de câteva ori pe receptor, în care femeia ca un bărbat a primit niște scrisori de la Praga, iar Bărbatul care a renunțat la el s-a apucat să scrie

IPIoana Petcu

0

3

Timpul exista prea mult pentru mine. Mă visam în fiecare noapte prostituată și fugeam enorm. Þineam doi copii de mână într-o imagine paradisiacă, pe un celuloid. Cadrul: o casă secționată de două

IPIoana Petcu

0

0

mi-e greu să scriu și iar o să-mi iasă o chestie textualistă, parcă văd, e “prayer for england” pe fundal, merge greu calculatorul, și-n dreapta stau fișierele: licență.doc, curs opțional

IPIoana Petcu

0

7

Totul pornește necontenit de la acelați cadru: o fereastră pe care cerul s-a împărțit între apus galben-închis și nori – pe verticală. Imagine defocalizată a background-ului. Cele trei fetițe care au

IPIoana Petcu

0

0

Mărturisirea unui posibil regizor: Timpul exista prea mult pentru mine. Mă visam în fiecare noapte prostituată și fugeam enorm. Þineam doi copii de mână într-o imagine paradisiacă, pe un

IPIoana Petcu

0

0

Pe vremea războiului din Sodoma, pe când femeile se băteau între ele și bărbații gulivernizați mutilau fetițe. Cum să nu fi aflat de războiul acesta ! Regizorul (plictisit de sclifoseala umană):

IPIoana Petcu

0

2

Zori de zi. Râsete, râs pronunțat, râs grotesc. Un bec coboară din înalt. Nu este nici cameră de spital, nici râul Mississippi, se va vedea mai târziu că este o bibliotecă. În spatele

IPIoana Petcu

0

0

Pregătire, cei doi se foiesc o vreme aranjându-și recuzita sumară. Ea nu mai fredonează nimic. El studiaza firida din peretele lângă care va sta ca acum trei ani și amintirile și le refuză iar.

IPIoana Petcu

0

2