Efectul Pygmalion

Da, pygmalion a fugit intotdeauna de frivolitatea feminina, si-a creat o femeie a lui, pe care a iubit-o asa, in felul lui. Cand ea, prin bunavointa zeilor, a fost insufletita, Pygmalion a fost foarte fericit.
Ai surprins mai altfel decat mitul invierea femeii, ai metaforizat-o, si astfel, infrumusetata, ne-o prezinti noua, in vizunea ta, o viziune feminina si suava.

Mi-a placut in mod deosebit
\"o desprinde din bulgarele de herghelie\"
\"un gust impadurit de curand\",

referirea la oracol da un aer candid, care, combinat cu

\"necheaza cand el nimereste cu varful cizmei in pantecul ei
dar coama ii falfaia, inca, la pe loc repaos\"

da o stare de zbor usor cambrat.

mi-a placut,dan

\"o desprinde din bulgarele de herghelie\"

e vorba de o acțiune specifică operației de montă, carmen. se ia iapa din herghelie și se duce la mascul.

dan,
iti multumesc.

in plus...
efectul pygmalion nu este ce si-ar dori cineva sa i se intample. este lumina de gaz, manipulare si minciuna ridicata la rang de necesitate. este netezire, anihilare, distrugere si reconstructie dupa planuri prestabilite, numai cu subsol igrasios si, eventual, parter, de catre arhitecti specializati in buildings de mare anvergura.
bulgarele, bucata de pamant din care faceam o pasta cu apa, in copilarie, din ea figurine si, peste ele, suflam asteptand sa se intample vreo minune, ceva...

va multumesc

dan, amarata ta de stea e pe epolet, deja. acum imi sterg sabia si o pun pe rastel... multumesc

despre ceea ce e mai sus, eu spun doar atât: este un text bine scris, dar nu e poezie. în plus, același vechi păcat al autoarei de a fabrica expresii abracadabrante, complet lipsite de sens, oricâtă bunăvoință interpretativă ai avea. aci, spre exemplu, \"bulgărele de herghelie\", despre care s-a mai făcut caz, este una din cele mai scrâșnite și stupide expresii. ca să nu mai pomenesc de \"explicație\". eu nu mă mulțumesc deloc cu o astfel de \"dezvăluire\" pedantă, iar pretenția supradimensionată a unora de a spune, va\'zică\', uite, băi proștilor, care era schepsisul, sensul adânc al genialei găselnițe, este chiar iritant. nu mă mai obosesc a mai găsi și alte feronerii savante, ca să nu se creadă că am oarece dinte împotriva autoarei, dar cred că, uneori, chiar trebuie să nu ne sfiim să spunem lucrurilor pe nume. repet: nu tot ce e absurd, are și căutare!

ioan peia, dupa com pe care le faci sustin ca ai anumiti \"dinti\" fata de. daca un text necesita explicatii ptr a-l intelege, nu rezulta ca nu e poezie. logic, nu? :)
nu tb sa fiti iritat, pentru ca asa cum zicea cineva, daca ceea ce nu am inteles e cel putin la fel de frumos ca ceea ce am inteles, atunci nu mai am cuvinte. si apoi, cum spunea altcineva, lucrurile mari, marete chiar, ne asteapta. :) sa lasam critica distructiva. asa ca
scrieti, maestree, numa scriti!

ps: nici unul

“adio dar rămân cu tine” este un clișeu atât de perimat și atât de mult folosit în jargonul de cartier mărginaș al bucurescilor încât
încât îmi vine să nu mai citesc

o grămadă de “de”-uri și asta nu ar fi nimika că nu m-ar deranja așa rău ca-corul de lăudători zilnici strânși în jurul tău de la o vreme încoace
au și roluri / bad boy good boy / bad girl good girl – mamă ce bine ai reușit să îi dresezi ioana – ai toată stima mea – și mândria

alte clișee: “este frumoasa numai cand el vrea sa fie”
“si un creier si o inima
si o inima si o piele peste ea” – e cam patetic ioana zău așa!

– “falfaia” “iapa lui de efect” iar iapă iar “de” / m-ai omorât cu de de de de…

diverse concluzii:
un text dezlânat scris la repezeala ( trezește-te ioana !!!! ) care ne-o trage nouă cititorilor tăi pe la subsioară
o poezea de hip hop efemer fenomen de modă
poemă ca o exaltare lirică a postmodernismului

diverse sfaturi:
există poeme proaste bine îmbrăcate / la fel cum întâlnești proști foarte bine îmbrăcați
nu trage în pianist! / puterea corupe – puterea absolută corupe absolut
cu un asemenea cor de lăudători o să îți lipsească în curând feed-back-ul autentic și vorbesc din experiență

nu prea pricep ce vrea să însemne \"text bine scris care nu e poezie\". ce înseamnă aici \"bine scris\"? cu valoare literară sau fără? dacă are valoare atunci nu prea contează eticheta. dacă \"bine scris\" nu se referă la valoarea literară a textului, atunci la ce se referă? la ortografie? whatever.
și pe urmă, nu tot ce unii găsesc absurd chiar și este. în fine, n-ar fi prima oară când logica inginerească se uită la poezie ca instalatorul la ștuțul nou.

ioan, s-a marcat. scriu prost. promit ca nu scot volum. multumesc pentru ca ma scoti la rampa, chiar si negativ. works for me. te astept si la urmatoarea.

dorin, iata cum lipsa mea de modestie da in clocot pe plita cavalerilor mesei rotinde. merci, mon ami! citeste asta si nu te astepta sa inteleaga altcineva de ce alb si negru sunt tente cromatice:
http://www.poezie.ro/index.php/poetry/195100/index.html

mihai, salutari mari suferinzilor de vanitate si te astept back cand te plictisesti. ca mereu, yours.

signature grande

si va mai astept

inchid paranteza

mihai zabet, de de de de esti acuma suparat? ar tb sa fii la mare si toate alea. vorba poetului: fiecare pianist pe pe pe scaunul lui pere! si daca pere adica e mort putzin. si toate alea. vai, sunt bun si scriu com tari tari tari :)
trezeste-te, my friend!

cam asa se traduce com tau. si nu era nici un cor, doar eu si eu nu cantam asa ca nici tu nu mai dansa pe pe pe pe-aci in costum de balerina:)

ma doare stomacul :(

o fi de la aer/ser? ?

acuma si tu dorine?
nu vb de tine chiar nu vb de tine
nu sunt suparat chiar nu sunt suparat
mai degraba are de de de de dreptate ah la naiba sunt usor gangav ioana ca e un exces de vanitate dar tot lirism ieftin postmodern este si adio dar raman cu tine e jalnic dorine intr-un text de-al ioanei zzzzau asa!

tu nu faci parte din schema bad boy good boy dar chiar trebe sa explic asa in amanunt?
zzzzau aaassa!

ps am venit de la mare

galateea e-n fiecare,numai ca n-o \"calareste\" orisicare...visul artistului e etern acest zbor inaripat,celest,care a devenit acum si fracturist....

ionut, dixit.

dorin, uite ceva cu adevarat bun (nu e gluma chiar deloc): http://agonia.ro/index.php/poetry/195368/index.html

mihai, orice prostie ai face sau doar ai zice, tu ramai... acolo. nici tu nu mi te poti lua. :( (indiferent ce si indiferent cat de prost este poemul; citatul \"adio dar raman cu tine\", stii...)


va mai astept

ioan, eu si ioan am avut deseori discutii despre faptul ca detest elucubratiile si constructiile fara acoperire in poezie si ca insiruirile calofile pot fi, eventual, meserie sau infatuare stilistica, nu neaparat poezie. fireste ca are dreptul sa se revolte cand vede ca un poem pe care il considera prost are audienta, dar o sa-i treca: deseori, a dat girul altor texte, mult mai proaste ca acesta.

catalin, bine ai venit pe agonia. am citit. impresionant (chiar si CV-ul). sper sa te simtit in largul tau aici. multumesc ca ma citesti.

mihai, m-am perpelit toata noaptea din cauza acelui afurisit de citat: \"adio, dar raman cu tine\". da, asa e! nu are dreptate deloc... de fapt, habar nu are, intre noi fie vorba. asa ca rectific si adresarea din comul de mai sus: \"te astept back cand te saturi\".

un text bine scris, dar lipsit complet de fior poetic, e o banalitate asupra definirii căreia ar fi inutil să mai insist. mă miră doar că cei care se pretind știutori, fac piruete emoționale pe estrada unui festival de jazz-lampant! cât privește corul de lăudători, nu-i nimic nou sub soare: ventilează și ei, cu limba, aerul din jurul conceptului...

ce inseamna pentru tine fior poetic? te rog, descrie-mi! simti ceva? nu glumesc, sa stii. descrie-mi fiorul asta, ca sa vad daca eu il am la vreu text de-al tau. sau de-al altuia...

poti sa faci rost oricand de *tinte mortale, *drumuri mortale si *femei infinitive dar doamne fereste sa nu se verse strachina cu prea multe elanuri artistice.

ioan, uite, incerc sa te ajut, cumva, poate inteleg si eu de ce tu ai considerat mereu ca scriu prost (excluzand motivul ca nu scriu ca tine)...
sa lipseasca fiorul poetic pentru ca:
1) scriu destul de rar la persoana intai si asta ar putea sa creeze impresia de detasare?
2) la fel de rar la imperfect (trecut), si asta ar face textul mai putin autentic, descriind stari sau fapte inca nesedimentate?
3) sau, poate, deranjeaza preferinta catre narativ, efectele scenaristice...?
4) sau referentii mei sunt necunoscuti tie, deci nu te pot conecta la alte imagini, sensuri, etc?
5) poate, jocul formei sau ironia dau impresia de ludic, deci lipsa de profunzime a sentimentelor?
6) din context nu se desprinde mereu efectul psihologic de: trist-dureros-pasional?

si daca se varsa strachina, corina, cam care ar fi problema? :) cand iti iese cu preaplinul este semn bun. sau, oricum, mai bun decat cu preagolul. astept replica!

Remarc cum dl. Peia este pentru unii muma, pentru altii ciuma.

Si nu mai inteleg nimic. Cum este posibil sa lauzi poeti minori si sa dai in cap celor talentati, este mai mult decat pot eu pricepe.

PS: Aceasta nu este poezia mea preferata, dar se poate sa nu fiu eu pe frecventa impusa. Dar, Ioana este una dintre cele mai talentate poete de pe site. Cineva, spunea chiar ca ea ar avea sanse reale sa ramana in istoria literaturii mileniului II-III. Cu sau fara diacritice.

nu sunt în măsură a da interpretări teoretice unui sentiment care, naturalmente, face parte din zona suprasensibilă a ființei. și nici nu cred că ar putea da cineva, decât prostindu-se, pentru că aceasta nu se poate preta nicicărei definiri, este ca și cum ai dori să prinzi vântul în palme și să-l pui în cușcă; unii se nasc așa și rămân astfel, alții pierd pe drum datul acesta genuin, iar alții îl ignoră în mod deliberat, pentru a părea ceea ce nu sunt: mecanisme biologice lucrate după principiul poleielii savante...
așa că, dacă nu ai simțit nimic, nici nu ai șansa de a reuși acest lucru în viitorul apropiat. resemnează-te cu ideea că supermarketurile sunt pline de produse preambalate și că, pentru a supraviețui, unii nu au încotro, le ingurgitează pe nemestecatelea.

carmen, era mileniul IV... asta ca sa nu se creeze confuzii pe site...

ioan, ma intristeaza teribil ca nu putem comunica. si, mai ales, refuzul tau fatis de a avea vreun fior la ce scriu sau am scris vreodata. macar atata pot simtit si eu. ma resemnez si esti mereu binevenit la textele mele.

Ioane, daca ai vazut Unora le place jazzul, cred ca-ti mai amintesti scena sarutului si celebra replica: Simti ceva?
Ei bine, daca tu nu simti nimic inseamna ca familia Shell trebuie sa-ti aduca alte si alte dansatoare din buric.
Dar, daca este vorba de poezie, trebuie sa te contrazic.
Exista un receptor care se numeste suflet. Si care prinde intre palme vantul. In starea de gratie a receptorului care reface abisal starea de gratie a poetului.

pentru că tot am ajuns cu dicuția aci și pentru că (virgulă) carmen îmi pomenește de receptorul ultrasensibil, numit \"suflet\", am să-i spun așa: de la început, manieriștii prețioși - eu așa le zic tututor ăstora care vor să epateze cu orice preț, făcând contorsiuni lingvistice, care mai de care mai frapante - nenea manieriștii, fie ei și cei mai renumiți, mi-au stârnit bănuiala că nu sunt altceva decât niște sastisiți de \"receptorul\" lui carmen, - fie născuți ca atare, fie fabricați pe genunchi - care, sastisiți, fac artă de amorul promenadei. iar, pentru asta, trebuie să poarte costume cât mai fistichii și să adopte atitudini cât mai șocante pentru ochii unui privitor onest, astfel încât să intre în conștiința publică împodobiți precum cocotele shick de pe montmarte. sunt, cu alte cuvinte, niște prefabricate cu aere de genii neînțelese. căci, atât de simplu e să trișezi, deschizând cutiuța cu jucărele și luând la întâmplare toate bilețelele cu surprize, ca, apoi, făcând caz monstru de aleatoriul metodologic al nu știu cărei viziuni insondabile, - evident, însoțită de explicațiile dăștepte ale profunzimii lor, accesibile numai inițiaților cu creier rafinat - ca, apoi, zic, să vii și să proclami, senioral, arta cea de ultimă oră, totdeauna de ultimă oră. cât privește tot ceea ce s-a scris până la ei, puah! vetust, prăfuit, stors de vlagă, peltea sentimentală etc. ei, mânca-i-ar mama de sobri, vin și ne dau indicații despre cum anume ar trebui să se recepteze actul artistic, despre scărpinarea cea oltenească de după ureche - si dă-i, si dăi... si clopoțeii linca-linca... etc.
în ceea ce mă privește, am înghițit destulă poezie sumețită, de acest fel, ca să mai vină x și y să-mi arate unde anume se află nordul magnetic.
lăsați-vă de goange, boiernașilor de cafenea!
dacă vreți să scrieți și dacă puteți, scrieți cinstit, nu abracadabrant, că nimeni nu se duce la circ mai mult de două-trei ori în viață.
ps: iar mie nu-mi place jazzul!

Ioane daca nu-ti place jazzul, nu te sarut. Zic doar atat: e dreptul tau sa arunci cu rosii. Cat despre chestia aia numita suflet e dreptul ei vibreze din cand in cand.
Pentru rest, om trai si om vedea cine scrie vresuri cand nimic nu are a spune si cine nu.
Ganduri bune,

ioan peia, nu ti-e jena de com tale? te faci de ras. pastreaza-ti...demnitatea si abtine-te! si abia atunci vei fi respectat.


ps: agresivitatea ta e gratuita. prietenii nu stiu de ce.

Eu nu inteleg de ce unii vorbesc de lipsa \"fiorului\" poetic in acest text. Mai cititi-l. Poate la a doua citire o sa reusiti sa va...infiorati.

iti propuneam la un comentariu anterior, acum offtopic, din cate vad, sa imi lasi opinia ta despre text, atat cat sa pot intelege ce vrei sa spui.