Dacă sîngele ne-ar încăpea-ntr-un fir de iarbă

sunt câteva imagini tandre și frumoase, cea cu inima crește pe rând, ideea cu ceasornicarii :)
ești foarte delicată, iarina
mă bucur că împărțim același spațiu virtual
foarte amical :)

\"ca si cum\" a ajuns un balast in poezie. Evita-l. Poezia trebuie sa fie curata, fara balast sintactic. Evita si \"cu-n\", foloseste cu un, elegant, poetic.
Poemul e slab si dincolo de observatiile pe care ti le-am facut. Nu are. Ghici ce.

\"doi ceasornicari / furîndu-și orele / din nevoia de-a locui / în același piept

c-un singur ochi am privit la-nceput / lumea și am crezut că ne trebuie mai mult

dacă sîngele nostru ar încăpea / într-un fir de iarbă / ne-am lăsa trupurile / doar să pîlpîie / cum copilăria-n două păpuși aruncate.\"

* tária poeziei stá în ultima strofá.
* cu versurile dinainte (citate) dinainte (această strofă) m-a trimis cu gândul la nașterea dintru spirit.
* într-adevăr - ce ne-a determinat să plecăm - o greșeală, un păcat sau o dorință ce-și căuta calea (aici autoarea a ales dorința); sau poate altceva; nu știu; dar că nu ne mai putem întoarce, aceea știu (prin noi înșine și unii pe alții - și atunci nu ne rămâne decât să ne iertăm acea deviere, fie ca e a noastră, fie că e a altora).
* de aceea pentru mine reducția de mai sus (citată) mi se pare suficientă.
* frumos; felicitări.

cu respect,
pt.

* sângele ce încape într-un fir (de iarbă/foc), lăsând trupurile să pâlpâie la limita dintre cele două lumi - aici-dincolo.
* de aceea sunt doi ceasornicari, privirea-n oglindă dintr-un sens în altul, legătura ombilicală păstrându-i împreună; amândoi trăiesc, furându-și orele, mâinile, inima; coexistența este privită ca o necesitate, o limitare (de ce?; asta este interesant).
* viața este o coaja de nucă, iar resorbția ei, esența ei stă în întrepătrunderea lumii de aici cu cea de dincolo; deși împreună, disjuncția se păstrează până în final (doua păpuși aruncate); poezia accentuează suferința limitei;
* altfel privită - cei doi ceasornicari, orele împărtășite în același piept etc. - se referă la separarea aceleiași persoane în cea care a fost și cea care este, jumatăți (doi) legate indisolubil în aceleași mâini, ochi, inima ce a dorit lumea; finalul încearcă salvarea (în această perspectivă) prin reducerea celor două părți la un prezent continuu, al amintirii.

cam acesta ar fi si cele văzute în plus.

cu respect,
pt.

(în comentariu) mâini, ochi, inimă ce au dorit lumea;
diacriticele, etc.
cu scuzele de rigoare, pt.

un sentiment platonician ,al emisferei care reuneste un \"el\" si o \"ea\" de maniera fuzionala,o contopire lirica romantica si plina de senzualitate

Vă mulțumesc tuturor. Steaua mă onorează, la fel și cuvintele frumoase. De aceea vă dedic muzica poemului: http://forums.rgc.ro/index.php?showtopic=38713&hl=

Este ultima piesă din lista din dreapta (intitulată \"Dacă am încăpea într-un fir de iarbă\" și inspirată de textul de mai sus). Părțile de voce - de la începutul și sfîrșitul piesei- îmi aparțin. Nu mă laud, vreau doar să auziți cum sună vocea mea cînd scriu poezii:)

Iarina, mă surprinzi și cu acest, nou, poem. Este diferit de cel pe care ți la-am comentat recent, diferit în sensul că sensibilitatea poetică este mai vizibilă, motiv care mă determină să cred că postezi într-o succesiune aleatorie. Mi-a plăcut și textul acesta, deși diferit de ce așteptam de la tine, ca o întoarcere la începuturi. Poate că, la mine, păpușile aruncate ar fi fost, doar, stricate, iar \"într-un fir de iarbă\" ar fi devenit \"într-o venă albastră... de sticlă, de lut, cu pereți de cuvinte etc.\"! Mi-a plăcut cântecul, deși chitara este \"prea în față\" - poate faci ceva și-o \"aliniezi\"! Ascultă și piesa de la http://www.youtube.com/watch?v=ZDWzq1nq8I4 sau, o variantă mai stilizată, înregistrată pe CD-ul \"Nu mai sunt eu\" - la adresa: http://www.didinacurea.ro/ piesa \"Chemare\" - pe versurile mele, cântată de o bună prietenă de-a mea, Didina Curea, asta ca să îți faci o idee! Cu amiciție,

Ioan J

Domnule Ioan Jorz, e frumos ce-mi spuneți și ce-mi recomandați să ascult. Nu e ușor să descifrezi chemarea poeziei în muzică – așa cum bine ați înțeles-o dumneavoastră. Cît despre piesa spre care am făcut trimitere, aceasta se vrea a fi una instrumentală, iar vocea, de asemenea, e și ea un instrument. De aceea poate nu e accentuată ca volum.
Și încă ceva, referitor la poezia de mai sus. Ați intuit aleatoriul care întregește scrierile mele. O mare parte din el există și-n mine, de unde și ordinea postărilor. Vă mai aștept.

Alberto, mulțumesc pentru încurajări. Tîrziu am văzut offtopicul tău și nu știu cum să-l suprapun comentariului lui Dorian Duma:)

iată o poezie ce m-a uns la inimă.
\"dacă sîngele nostru ar încăpea
într-un fir de iarbă
ne-am lăsa trupurile
doar să pîlpîie\", versuri pline de rafinament, imagine inedită, poetică. Întreg poamul e de reținut.
LIM.

De-abia acum e o dimineață frumoasă - cu aceste cuvinte încurajatoare. Vă mai aștept.

draga iarina,
tin sa te felicit pentru succesul tau literar din \"romania literara\"(dna Constanta Buzea...)
\"ma \" felicit ca nu am asteptat ceasta data fericita pentru a aprecia ceea ce scrii
cu prietenie

mulțumesc din suflet pentru veste; o întîmplare potrivnică m-a făcut să aflu abia acum. Din nou, ca și în poezie, simt protecția dumneavoastră și îmi place să știu că ați avut o influență (prin încurajări și aprecieri) în acest succes literar (cum frumos îl numiți) de care mă bucur nespus. Încă o dată vă mulțumesc.

de aici de departe (ca sa fiu la curent cu colegii români) sunt necesare unele abonamente
deci de aceea sunt la curent cu vestea buna în ceea ce te priveste
un asemenea succes deschide portile editurilor!
sa nu pierzi jurnalul!
daca nu îl ai ti-l pastrez !
unii au impresia ca sunt prea laudativa...la ce mi-ar folosi?!
timpul îmi da mereu dreptate!(tu esti un exemplu concret care mi-a confirmat încrederea ce ti-am acordat-o)

Pînă la urmă am făcut rost de jurnal. Însă e bine să știu că departele acesta nu îndepărtează oamenii/scriitorii și putem să ne dăruim unii altora încredere, vers și speranță.

Îți răspund tîrziu, fiindcă văzut-am acum offtopicul. Te rog să-mi scrii pe e-mail sau pe messenger (e aceeași adresă), pentru a-mi detalia propunerea de colaborare.
Mă bucur că ți-a plăcut piesa. Aștept.

Nu ți-am spus, te-ai strecurat bine în melodia din link. Cred că pasul dinspre poezie înspre muzică nu-l poate face oricine. Acolo pe \"șevaletul de sunete\" am înțeles mai bine cum e cu ochii de nisip, cum vă ascunde, cum poate să crească firul acela de iarbă, cum vă încape. Observațiilor clinico-poetice de aici le-ai dat un diagnostic melodic până la urmă.

Cred că întâi ți le cânți. Iar asta contează mult pentru o poezie.

Ați intuit: poezia a ieșit din sternul muzicii. Șevaletul de sunete a creat-o, într-adevăr. Mă bucur că v-a plăcut și poate cutia de rezonanță, pe dinafară portocalie, pe dinăuntru poezie, o să vă ia de mînă într-o zi - să-i dați glas (asta fiindcă am citit că aveți o chitară).
Mulțumesc pentru cuvinte.