Gondos Ana

Născută de furtună, la miezul nopții, de lună plină-n Vărsător, Primii zece ani din viață, visa noaptea că era omorâtă c-un topor, Nu vroia decât să privească împreună cu el răsăritul încetișor, Cât

Visele mele mă arată ca pe o nebună, Mereu cosmonaută în drumul către lună, Colegii navei mi-au pus gând rău, și în furtună Vor să mă lase singură, să mor pe lună, Dar ce să vezi, cu cât mă

I-am găsit pe jos, când veneam de la sală, Sincer nu știu dacă mi i-a lăsat vreo curte penală, Dar m-am gândit să-i folosesc să fiu cât mai letală, Și durerea să va pătrundă la fel cum au rupt ei a

Domnița unicorn reuși să țină la distanță minotaurul, cu-al său corn, Măcar câteva ore, cât să vina în locul ei Călărețul, care visa la tron, Dar apoi au venit alți minotauri, și alți minotauri, și

Inima mea este o inimă liberă, din altă atmosferă, Inima mea este a cailor sălbatici, care aleargă iară, Lor nu le convine că ei îi place să scrie, și așa e ușoară, Dar în ciuda lor caii aleargă pe

Șerpii de apă trec pe sub mine, Caii aleargă în deltă alături de mine, Amândoi se tem unii de alții, în valuri line, Și undeva se întâlnesc, după cortine.. Și atunci două lumi diferite, în rime Se

Pot să mă ridic și să zbor cu propriile aripi Asta e o poezie în care ai voie oricât să țipi, Pot să zbor un pic în sus și ușor în doi timpi, Pot să mă ridic și să zbor cu propriile aripi Pot să

Fuga de lună Forțele care țin Neptun, Uranus și Jupiter în Capricorn, Nu mă vor pe luna, mă vor direct pe tron, să îl răstorn Pe cel ce minte-n a lui muzica și crede că sunt un unicorn, Dar eu

Să visezi imposibilul vis de-a ajunge pe lună, Ce-mi trebuia mie Pluto, cu a lui furtună, Când eu sunt însăși soarele plin de lumină, Și o simt cu ochii închiși când m-apropii de lună... Poate că

Eu îmi doream o iubire ca-ntre Christine și Claude Lantier, Am traversat Stixul, cu Charon, în șantier - Te-am iubit, vrăjitorule, și te-am adâncit în mister, Dar tu m-ai lăsat singură să-nfrunt tot

Un element cheie O scânteie O idee Crâmpeie Acolo unde vrea să fie O femeie Se naște vie O melodie Scânteie Un element cheie O scânteie O idee Până la explozie O să-ți fie Melodie Până la

Singură pe un atol din Pacific, Mă uit la cer și nu mai zic nimic - Ca Neale mă izolez în mod prolific Cu trei pisici și un câine magic... Pe tine te vreau mort după mine, Acolo unde în paradis ne

Fata verde vroia să fie protejată, De rinoceri mereu era rănită și alungată, Lupii o iubeau sub clar de lună, și iată Cum s-a întors în fruntea haitei îndată... Cea mai bună poezie s-a născut

Pictez mai drastic ca oricând, Cu o paletă goală de culori, Nimicul... În spatele lui se ascunde Universul, Totul, Infinitul... Și eu cu cine sunt de fapt, Ascunsă în identități -

Celebrez darul care este viața. Uneori uităm cât de fragilă poate fi și cât de repede se poate schimba totul. Am întâlnit un rinocer. Am trecut printr-o experiență neașteptată și dificilă, care m-a

Seara e zi și ziua e seară, de acum înainte totul este inversat, pentru că iadul dă înapoi când pășesc eu pe el, paradisul este acolo unde mă aflu, când mă gândesc la noi doi și la Dumnezeu între

Din orchestra multicoloră a viselor, A rămas doar un pian în același decor, Și poate amândoi am fi plutit pe-un nor, Dacă n-aș fi vrut atât de mult să te omor... Din orchestra multicoloră a

Fluturii cresc în apă, dinainte înapoi, Simt iar, și e un dar, dinainte de viața de apoi, Război dacă e, eu încă îmi vreau vocea din noroi, Sunt nufărul ce se ridică pe lacul murdărit de