GPGeorge Pașa
Verificat@george-pasa
Puchenii Mari
„„Libertatea omului e partea divină din el.” (Petre Țuțea)”
Cititor pasionat. Pe acest site, din aprilie 2006. A scris câteva cărți și speră că va ajunge cândva "la măsura de aur a lirei".
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Ca să repar inexactitatea din comentariul către Valeriu Barbu, despre Tipărel (de la tipar, desigur) am mai scris, în același an, un text. Acum nu aș mai scrie așa ceva, fiindcă un grafoman, cum este personajul sus-numit, e de compătimit. Criticii aceia, celelalte personaje, nu au legătură cu ceea ceea spui, Dragoș, fiindcă ei chiar încearcă să fie corecți. De fapt, așa cum remarca regretatul Adrian Firică, ei sunt alte euri auctoriale: Pașa 1, Pașa 2, Pașa 3.
Pe textul:
„O nouă carte în colecția „Megapoesis” a editurii „Casa de pompe funebro-literare”" de George Pașa
0 suflu
ContextAceastă scurtă piesă de teatru, publicată parțial și într-o revistă literară, sigur că n-a fost reprezentată pe scenă și nici nu cred că va fi vreodată. Îți mulțumesc pentru receptare, fie că ea a fost marcată și de duelurile de pe site. Înțeleg, de aceea, unele particularizări ale situațiilor scenice (sau „migrenice”, fiindcă eu am numit altfel scenele), care sunt inexacte.
Pe textul:
„Mierea se prelinge peste marginile poemului" de George Pașa
0 suflu
ContextUite, acum mi-am dat seama că nu ți-am răspuns, Valerică! Dar niciodată nu e prea târziu să facem haz de necaz. N-am mai scris despre Tipărel Neavenitu, personajul acesta imaginar, dar nu pentru că n-aș fi vrut, dar cei trei eminenți critici de care vorbesc mai sus s-au dat acum de partea lui Tipărel și nu vor să-mi mai trimită nimic așa mai haios, doar laude pentru genialoidul poet. Iar eu nu am nevoie de așa ceva.
Pe textul:
„O nouă carte în colecția „Megapoesis” a editurii „Casa de pompe funebro-literare”" de George Pașa
0 suflu
ContextVă mulțumesc pentru opinii! Se pare că imaginația voastră a mers mai departe decât, cu modestie, și-a propus autorul acestui text, adică eu.
(!)
(!)
Pe textul:
„strângerea-n horă potolește furia roșie" de George Pașa
0 suflu
ContextCu scuze pentru îndrăzneală, dar aș scrie în locul versului „umbre de oameni, oameni de umbre” ceva mai simplu, anume „oamenii-umbre”. Însă, în mod sigur, logica textului tău e alta.
Pe textul:
„vară cu miros de lavandă" de Irina Lazar
Recomandat0 suflu
ContextSă fii sigur că această apreciere chiar e sinceră. Am recitit ce ai publicat, de la cel mai recent text al tă, până la acesta, am strâmbat puțin din nas, până am ajuns aici, unde ar fi reproșuri mai puține. Să știi că aprecierea mea a fost stimulată de dialogul cu calul. (!)
Lăsând gluma, chiar aș putea să realizez un comentariu elaborat, dar nu-i mai văd rostul. Cât timp am scris astfel de comentarii pe aici sau cronici literare prin reviste, am încercat să scot în evidență scrierea/cartea, într-un limbaj cât mai puțin sofisticat, nefăcând paradă de erudiția mea.
Să nu te superi, te rog! Mai ales că voi fi din ce în ce mai puțin prezent prin comentarii la textele de pe Poezie.ro.
Lăsând gluma, chiar aș putea să realizez un comentariu elaborat, dar nu-i mai văd rostul. Cât timp am scris astfel de comentarii pe aici sau cronici literare prin reviste, am încercat să scot în evidență scrierea/cartea, într-un limbaj cât mai puțin sofisticat, nefăcând paradă de erudiția mea.
Să nu te superi, te rog! Mai ales că voi fi din ce în ce mai puțin prezent prin comentarii la textele de pe Poezie.ro.
Pe textul:
„straturi" de Stanica Ilie Viorel
0 suflu
ContextAcum nu știu ce zicea calul, dar, telegrafic și parafrazându-l pe Liviu Nanu, zic: (re)citit textul, plăcut text.
Recomand (vorba lui Stănică).
Recomand (vorba lui Stănică).
Pe textul:
„straturi" de Stanica Ilie Viorel
0 suflu
ContextȘi mie mi-a plăcut textul acesta. E altceva decât poeziile sale în prozodie clasică, unele amintind de A. Păunescu; altele, de N. Stănescu. Pare scris într-o stare de reverie, cu ușoare unde suprarealiste, însă, amintind vag, prin motive poetice, mai puțin prin imagini artistice, tot de N. Stănescu. A doua strofă e adevărata revelație, prima fiind doar „pregătirea”.
Pe textul:
„pătrate albastre" de Ursu Marian Florentin
0 suflu
ContextȘi dacă spuneam că e un aforism poetic, prin care ești îndemnat la meditație, spun că am găsit mai multe semnificații și trimiteri. Mi-a amintit de ”Pescărușul Jonathan Livingstone”, simbol, printre altele, al depășirii limitelor, al perfecțiunii; de poezia „Învață de la toate” a lui Traian Dorz („Învaţă de la păsări să fii mai mult în zbor”) și, nu în ultimul rând, de „Rugăciunea inimii”, chiar dacă aici nu este propriu-zis o rugăciune.
De când am citit, m-am gândit că ar putea fi și o replică la un vers din poezia „Poet în criză” a lui Oancea Sorin, deși cred că e doar o coincidență („Voi numără fiecare fulg din aripă cu visul din el”, așa începe acea poezie).
Dincolo de toate acestea, din multiplele semnificații, o discern pe aceasta: prima cale spre a ajunge la înțelegerea rațională trece prin inimă (înțelepciunea inimii). De fapt, și pescărușul Jonathan așa a reușit să-și depășească propria condiție.
Sunt multe de spus. Ca să fiu drept, las și un semn luminos, să nu spună agonicii că aș fi zgârcitul zgâciților. (!)
De când am citit, m-am gândit că ar putea fi și o replică la un vers din poezia „Poet în criză” a lui Oancea Sorin, deși cred că e doar o coincidență („Voi numără fiecare fulg din aripă cu visul din el”, așa începe acea poezie).
Dincolo de toate acestea, din multiplele semnificații, o discern pe aceasta: prima cale spre a ajunge la înțelegerea rațională trece prin inimă (înțelepciunea inimii). De fapt, și pescărușul Jonathan așa a reușit să-și depășească propria condiție.
Sunt multe de spus. Ca să fiu drept, las și un semn luminos, să nu spună agonicii că aș fi zgârcitul zgâciților. (!)
Pe textul:
„Ucenicie" de Maria Elena Chindea
0 suflu
ContextDa, Otilia, în al doilea comentariu, chiar indicasem această alternativă. Și mie mi se părea mai bună această formă. Mă rog, ce știu eu, un amator în domeniul literaturii!
Pe textul:
„Singurătatea..." de Teodor Dume
0 suflu
ContextN-am spus că e corect, domnule Dume, dar scrieți cum credeți. Nu e treaba mea, ci a editorilor. Eu sunt doar un umil iubitor de limba și literatura română. Mă scuzați pentru îndrăzneală!
Pe textul:
„Singurătatea..." de Teodor Dume
0 suflu
ContextDa, n-am fost nici eu atent, ai dreptate. Corect: pe respirația între ceea ce am fost și ceea ce sunt".
Pe textul:
„Singurătatea..." de Teodor Dume
0 suflu
ContextEu vă citesc în tăcere în ultimul timp, ca și pe alții, de altfel.
Revin, fiindcă nu ați considerat că e nevoie să corectați ceea ce am indicat în primul meu comentariu. Sau, poate, nu ați văzut ce am zis. Dacă ați folosit prepoziția „dintre”, atunci trebuia să fie o comparație între ceva și altceva. Logica discursului ar fi cam aceasta: lăsând forma „ce am fost și sunt”, rezultă că nimic nu s-a schimbat. Nu-i rău, fiindcă omul în devenirea sa păstrează niște constante. Însă, în acel caz, ar fi trebuit să scrieți: pe respirația care am fost și sunt. Dacă e altceva, atunci corect este cum am zis eu: „pe respirația dintre ceea ce am fost/și ceea ce sunt”.
Revin, fiindcă nu ați considerat că e nevoie să corectați ceea ce am indicat în primul meu comentariu. Sau, poate, nu ați văzut ce am zis. Dacă ați folosit prepoziția „dintre”, atunci trebuia să fie o comparație între ceva și altceva. Logica discursului ar fi cam aceasta: lăsând forma „ce am fost și sunt”, rezultă că nimic nu s-a schimbat. Nu-i rău, fiindcă omul în devenirea sa păstrează niște constante. Însă, în acel caz, ar fi trebuit să scrieți: pe respirația care am fost și sunt. Dacă e altceva, atunci corect este cum am zis eu: „pe respirația dintre ceea ce am fost/și ceea ce sunt”.
Pe textul:
„Singurătatea..." de Teodor Dume
0 suflu
ContextȘi „pronumelui”, nu „prenumelui” (scrierea pe tabletă îmi cam face feste).
Pe textul:
„Singurătatea..." de Teodor Dume
0 suflu
ContextLasă, n-o-ntoarce ca la Ploiești! Știi că mă refeream la prezența acelor cuvinte, nu la cât de poetică e tăcerea sau că tăcerea e o artă. La tăcere mă pricep bine, să vezi cum voi incepe să tac pe aici!
Pe textul:
„nu m-aș încrede în tăcere" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextUn text serios, aș zice, scris intr-o manieră ludică, însă, intr-un ritm de hip-hop. Nu înseamnă că e de rău. Un singur păcat aș vedea aici: referirea iarăși la poezie și artă. Un păcat pe care-l fac și eu, recunosc. Spun aceasta fiindcă referentul principal aici este tăcerea, nu poezia.
Pe textul:
„nu m-aș încrede în tăcere" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextE un text sensibil și profund, în maniera dumiană. S-ar impune două corecturi: "al unui bețiv", pentru că acordul se face cu substantivul "paharul"; "dintre ceea ce am fost și ceea ce sunt", chiar reluarea prenumelui relativ poate părea obositoare.
Pe textul:
„Singurătatea..." de Teodor Dume
0 suflu
ContextUn micropoem conținând versuri cu valoare aforistică. Destul de reușit. Îndeamnă la meditație.
Pe textul:
„Ucenicie" de Maria Elena Chindea
0 suflu
ContextEmiliane, sigur că de cele mai multe ori, dar se mai întâmplă să ne lipsească răgazul. Poate reușești, cândva, să comentezi, măcar puțin, și textul, fiindcă nu cred că ne încălzesc stelele. Oricum, îți mulțumesc!
Ilie, e bună sinteza ta, dezvăluie una dintre cheile de lectură. Îți mulțumesc!
Ilie, e bună sinteza ta, dezvăluie una dintre cheile de lectură. Îți mulțumesc!
Pe textul:
„la ultima expoziție de semne" de George Pașa
0 suflu
Context