Poezie
pătrate albastre
1 min lectură·
Mediu
Stăteam în mijlocul curcubeului
şi visam inocenţa
fluturilor
iar bolta o vedeam
în spatele ferestrelor,
ruptă în pătrate albastre,
de parcă
mi-ar fi amintit de mine
răcnind ca un pustnic
dintre
păsări sihastre
Apoi nu-mi mai dădeam seama
dacă sunt înfipt
într-o groapă pătrată
din sferă
sau
plutesc undeva între
idei, iarbă şi stratosferă
071.281
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 54
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Ursu Marian Florentin. “pătrate albastre.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ursu-marian-florentin/poezie/14172776/patrate-albastreComentarii (7)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Și mie mi-a plăcut textul acesta. E altceva decât poeziile sale în prozodie clasică, unele amintind de A. Păunescu; altele, de N. Stănescu. Pare scris într-o stare de reverie, cu ușoare unde suprarealiste, însă, amintind vag, prin motive poetice, mai puțin prin imagini artistice, tot de N. Stănescu. A doua strofă e adevărata revelație, prima fiind doar „pregătirea”.
0
Mă bucur că aţi surprins artificiile aceste construcţii abstracte. Mulţumesc mult !
0
Distincție acordată
Cineva, și știu eu cine, spunea că poezia este matematică curată!
În această poezie văd o geometrie atmosferică...
Am lectura cu plăcere.
Foarte bine!
În această poezie văd o geometrie atmosferică...
Am lectura cu plăcere.
Foarte bine!
0
Mulţumesc d-le Lican, prompt şi pertinent ca de obicei. Cu respect !
0
pătratele cugetărilor și afectelor noastre, până ne transformăm în sfere de lumină. Dimensiunea aceasta ne șlefuiește iar și iar până ce ființa noastră se materializează într-o altfel de pasăre măiastră, precum cea sculptată de Brâncuși!
Frumoasă plutire în apele înțelesurilor!
Frumoasă plutire în apele înțelesurilor!
0
D-nă Chindea , îmi place această analogie cu lucrarea splendidă a marelui Brâncuşi, sunteţi generoasă şi vă mulţumesc !
0

Reminiscențe de coșmar, agonie, martiraj în a doua strofă. Parcă văd omul circumscris al lui Leonardo da Vinci, dar și cel al lui Salvador Dali în convulsii, în cutii terestre așteptând ridicarea, plecarea.