năpastă

1 min lectură·13 aprilie 2025

Mediu

Pentru tine -am venit , pentru tine exist,

chiar de cade acut peste mine năpasta,

între lume şi mit abia pot să rezist

că mi-e greu fără tine-n cetatea aceasta

Sunt străin de probleme, sunt străin de tumult,

simt în vene cum curge în mine amurgul,

eşti statuie de jad eşti statuie de cult

şi te-aşteaptă toţi zeii şi demiurgul

Şi tu crezi c-am murit străbătut de copaci,

prin păduri neumblate-ţi găseşti alinarea

şi te-aud cel mai mult doar atunci când tu taci

şi prin ierni frunzelor le mai cânţi destrămarea

Şi nu pot să te iert şi nu pot a iubi,

nişte păsări trecură pe cer nepereche,

în mine e noapte dar afară e zi

şi-o iubire muri într-o eră străveche

Eu sunt liberul om alergând pe un cal

şi te-aud şi te văd când mă prinde năpasta

şi mai mor printre munţi prin păduri de opal

când mi-e greu fără tine-n cetatea aceasta

02790

Ursu Marian Florentin. “năpastă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ursu-marian-florentin/poezie/14189004/napasta

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

de ziua numelui,
domnule Ursu Florentin!
Felicitări și pt poem!

Mulţumesc mult , maestre !