Poezie
Strigăt din mine
1 min lectură·
Mediu
A fost doar un foşnet de fluier,
A fost doar un tril primitiv,
Sau poate-i suspinul de înger
În zborul său definitiv
Se-aude când luna şi-ascunde
Obrazul prin pâcle de fier
Şi–un clopot din munţi mai aprinde
Lumini trecătoare pe cer
Aici suntem noi şi tăcerea
Şi arbori cu umerii goi
Şi parc-aşteptăm învierea,
Dând ceasul de plumb înapoi
Asedii converg către tine
Din inimi prea arse de ger,
Dar tu eşti un strigăt din mine,
Un tril dintr-un fluier de cer,
De-afară străbat serpentine,
Când îngerul cade mereu
Şi eu curg în lacrimi din tine,
Când tu pleci din sângele meu...
061191
0
,,Aici suntem noi şi tăcerea"
Cu simă!