GPGeorge Pașa
Verificat@george-pasa
„„Libertatea omului e partea divină din el.” (Petre Țuțea)”
Cititor pasionat. Pe acest site, din aprilie 2006. A scris câteva cărți și speră că va ajunge cândva "la măsura de aur a lirei".
Am înțeles, în felul meu, dar nu voi spune ce anume, nu din teama de a fi dincolo de text. Doar atât zic: detaliile/"decupajele" din structura "de suprafață" au în structura "profundă" adânci reverberatii.
Pe textul:
„concordie" de Stanica Ilie Viorel
Pe textul:
„(acestor) mâini carnivore" de Antonia-Luiza Zavalic
În primul vers, adecvat ar fi tot imperfectul, adică în loc de "am fost"să fi scris "eram". Sigur, "eram mică" presupune o poticnire la citire. E posibilă și o altă formulare.
Pe textul:
„(acestor) mâini carnivore" de Antonia-Luiza Zavalic
Ar fi fost mai bine să tac.
Pe textul:
„poemul ca o mireasă care-și face selfie în oglindă" de George Pașa
Pe textul:
„poemul ca o mireasă care-și face selfie în oglindă" de George Pașa
Pe textul:
„poemul ca o mireasă care-și face selfie în oglindă" de George Pașa
Pe textul:
„ar fi fost bună o strigătură, dar ai preferat să asculți cântecul evadat din pietre" de George Pașa
Acest fapt mă determină să apreciez textul acesta, chiar dacă nu este printre cele mai bune ale autorului.
Pe textul:
„mers și poezie" de ștefan ciobanu
Pe textul:
„paradox" de Stanica Ilie Viorel
Pe textul:
„înaintea timpului" de Stanica Ilie Viorel
Doar o părere. (!)
Pe textul:
„înaintea timpului" de Stanica Ilie Viorel
Pe textul:
„ca să nu speriem schimbarea" de George Pașa
Pe de altă parte, nimic nu e întâmplător aici, nici măcar acel cuvânt creat prin calambur, unde am lăsat vreo trei semnificații.
Pe textul:
„ca să nu speriem schimbarea" de George Pașa
Pe textul:
„ca să nu speriem schimbarea" de George Pașa
Frumos text.
Pe textul:
„mă iubește, nu mă iubește" de Antonia-Luiza Zavalic
Ar mai fi două mici „ajustări” de făcut, pentru evitarea lipsei de eufonie: „dacă cerul” (nu e neapărat cacofonie, fiindcă nu se poate înlocui conjuncția în acest caz), s-a putea reformula așa: „cerul aștepți să-și risipească locul din inima ta”; „trec ca o trăsură” - „trec aidoma (asemenea) unei trăsuri”. Nu știu dacă se va ține cont de observații, dar trebuia să spun.
Pe textul:
„Când nopțile sunt prea lungi să mai fie scrise" de Antonia-Luiza Zavalic
Pe textul:
„ăștia care nu au murit, bătrâne nichita, îmbătrânim la fiecare aniversare a ta" de Bogdan Geana
RecomandatCeea ce îmi place în ceea ce scrii este că, atunci când vrei să adaugi o nuanță pamfletară, poemul nu devine retoric. E o tehnică poetică destul de potrivită pentru așa ceva.
Pe textul:
„ăștia care nu au murit, bătrâne nichita, îmbătrânim la fiecare aniversare a ta" de Bogdan Geana
Recomandat