Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

so call it love

2 min lectură·
Mediu
i se spune iubire cînd în realitate e un chirurg care mutilează
i se spune iubire deși taie toate brațele nevăzute
pe care le folosim să ne prindem de realitate
de speranță și stabilitate, i se spune iubire
cu încrederea că va extirpa cancerul zilei, malignul
care macină libertățile și avangardele și ca un clește cosmic
te mută pe contrasensul propriului destin
o poți numi iubire, dar te face să fii prizonierul unui deficit
de atenție, o numești iubire, baia caldă în soarele care se vede
cîteva momente printre nori, în ochiul furtunii cînd pentru
două, trei clipe în acalmie simți cum inima se înalță
ca un balon meteorologic și strălucirea lui te face să crezi
că l-ai descoperit pe dumnezeu, i se spune iubire
dar e o formă de arheologie prin care îndepărtezi praful, țărîna
așezată peste tot ce-ai visat
și te trezești legat de propria groapă, mîngîindu-ți aceeași suferință
ca pe un cîine care nu te părăsește niciodată, cîinele devotat al iubirii
venit din iadul singurătății să te muște de inimă
ca într-o resuscitare dureroasă, i se spune iubire dar nu e decît
un marker al neputinței, în iubire nu e întotdeauna nevoie de doi
în iubire ești tu și proiecția ta pe spatele unui om care se îndepărtează
așa că spune-i cum vrei, spune-i iubire
curentului care te trage în larg, spune-i iubire foamei tale de necunoscut
spune-i iubire și acceptă-te așa cum ești, un numărător de stele moarte
spune-i iubire chiar dacă e doar un purgatoriu în care afli
că poți iubi neîmplinirile, că eșecul e adesea e cel mai important lucru,
nimeni nu l-a văzut pe dumnezeu și totuși lumea crede în el,
așa că spune-i iubire și mîngîie cîinele, durerea, conștient
că dacă nu e tristețe, dacă nu e suferință
atunci nu e iubire.
092228
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
300
Citire
2 min
Versuri
30
Actualizat

Cum sa citezi

Leonard Ancuta. “so call it love.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/leonard-ancuta/poezie/14180449/so-call-it-love

Comentarii (9)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@teodor-dumeTD
Distincție acordată
Teodor Dume
"dacă nu e tristete, dacă nu e suferință atunci nu mai e iubire"

mult adevăr!

un stil inconfundabil!

confirm luminând drumul iubirii

cu sinceritate!
0
@leonard-ancutaLA
Leonard Ancuta
întotdeauna o apreciere e binevenita, mulțumesc.
0
@zavalic-antonia-luizaZA
Distincție acordată
Zavalic Antonia-Luiza
Leonard,

ai un poem plin de inimă. De inima ta care crește ca un asteroid în întâlnirea spectaculară cu ceva viu, de acolo unde ia naștere ceva înfricoșător de frumos. Cuvintele tale dor, dor în ochii cititorului, în lacrimile cititorului. Ai o întreaga lume în inima ta, o forțǎ cu care iubești și scrii devastator. Nu apuc să țin pasul cu tine, sunt cumva mereu în urma ta, culegându-ți pașii de torent poetic. Cred cǎ dintotdeauna mi-ai fost un soi de mentor, am crescut cu poezia ta, încă cresc și mă uit la ea așa cum privesc cerul generos al nopții.
Tu ești un om minunat, trăiești și iubești mai mult decât un om.

Te admir cu drag dintotdeauna și aș vrea să găsești fericirea pe care atât de mult și frumos o iubești .
0
@leonard-ancutaLA
Leonard Ancuta
Așa cum te știu eu, adică ce am aflat despre tine din ce scrii, din ce te sensibilizează în poeme, din cîteva fotografii, cred că tu esti suficient de sensibilă să vezi iubirea, sa o simți și de aceea mă bucur mult pentru cuvintele lăsate aici. mulțumesc mult pentru tot!
0
@george-pasaGP
George Pașa
Ceea de mi se pare mai reușit aici este, să zic așa, multiplicarea perspectivei asupra iubirii. O viziune lucidă, plecată de la un loc comun, acela că iubirea înseamnă suferință, însă totul se dezvoltă într-un sensibil exercițiu spiritual. Și tristețe, și luciditate, și, paradoxal, o revoltă calmă dublată de contrariul său. Mi-a plăcut textul acesta de când l-am citit prima oară.
Ar fi multe de zis, dar nu sunt în cea mai bună formă critică.
De corectat, că tot nu am zis când am citit prima oară: „nimeni nu la văzut pe dumnezeu”.
0
@ottilia-ardeleanuOA
Distincție acordată
Ottilia Ardeleanu
este omul pe care îl expui cu fiecare cuvânt.
felicitări pentru felul în care te expui!
nu de mine,cu atât mai mult de alții nu depinde expunerea ta.
dar, cred că eu dau un pic de energie felului în care intri în empatia celorlalți.
tu știi bine că eu nu intervin decât atunci când am motive.
și te felicit!
0
@leonard-ancutaLA
Leonard Ancuta
vă mulțumesc pentru citire și semnele lăsate.

Otillia, indiferent de motive, trecerea ta nu ramane neobservată, la fel și poemul meu.
George, multam de atentionare, așa-i, textul include si revolta, legata strans de consternare.

0
@claudiu-tosaCT
Distincție acordată
Claudiu Tosa
Dau stea pentru primele doua strofe care pentru mine sunt perfecte. M-au executat fara drept de apel. Din strofa numarul trei as elimina

/și te trezești legat de propria groapă, mîngîindu-ți aceeași suferință
ca pe un cîine care nu te părăsește niciodată, cîinele devotat al iubirii
venit din iadul singurătății să te muște de inimă
ca într-o resuscitare dureroasă,/

iar ultimei strofe i-as face ceva (habar nu am ce) pentru ca prin comparatie cu primele doua contine niste chestii destul de banale. Adica dpdv calitativ e o diferenta pe care eu ca cititor am simtit-o (desi eram total vrajit de primele doua strofe): curentul care te trage in larg, foamea de necunoscut, accepta-te asa cum esti, sunt niste constructii care muta piciorul de pe acceleratie direct pe frana (pentru mine).

Primele doua strofe sunt in schimb incredibil de frumoase, naturale si cursive.
0
@leonard-ancutaLA
Leonard Ancuta
ăsta e titlul unui poem de bukovski, și mi-a placut ca referinta pentru strofa a treia, cu trimitere în ultima, poate d-aia nu ți-a placut, sau nu știu. în orice caz, o sa las niste timp sa mai treaca și mai vedem cum se așază. te mai aștept pe aici.
0