GPGeorge Pașa
Verificat@george-pasa
Puchenii Mari
„„Libertatea omului e partea divină din el.” (Petre Țuțea)”
Cititor pasionat. Pe acest site, din aprilie 2006. A scris câteva cărți și speră că va ajunge cândva "la măsura de aur a lirei".
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Mișto ideea (zic așa, ca să mai schimb registrul în care îmi scriu, de obicei, comentariile). Câteva secunde, am crezut că verbele \"placă\"/ \"nu placă\" au câte o literă lipsă, dar mi-am dat seama că nu-i așa. Aș mai adăuga faptul că unii mai rămân și \"blocați în trafic\" (uf, ce-o fi și cu aglomerația asta!).
Pe textul:
„aici" de Vasile Mihalache
0 suflu
Context\"Vă urez, și ție, și tuturor...\" Dezacordul a apărut din cauza faptului că. inițial, doream să mă adresez numai autorului, uitând să corectez.
Pe textul:
„demitizarea ioanei" de Liviu-Ioan Muresan
0 suflu
ContextFinalul ar trebui regândit, Liviu, sau, mai degrabă, completat prin alte versuri. Nu sunt de acord cu editoarea care ți-a trimis textul la Atelier, dar poate că are argumentele sale. Cine știe, poate sintagma \"hermeneutica gândurilor\", sau finalul despre care am spus deja. Oricum, sunt texte mult mai slabe în pagina principală. Dar nu vreau să fiu răutăcios, am avut un punct de vedere.
Îți urez, și ție, și tuturor confraților, inclusiv editoarei/ editorului care ți-a trimis textul la Atelier, Paște fericit!
Îți urez, și ție, și tuturor confraților, inclusiv editoarei/ editorului care ți-a trimis textul la Atelier, Paște fericit!
Pe textul:
„demitizarea ioanei" de Liviu-Ioan Muresan
0 suflu
ContextM-am oprit la această revelație a frumuseții:
\"Doamne și ce Împărăție
orbitoare de Lumini
Te-Nvie prin icoane !\"
Un Paște fericit vă urez, dumneavoastră și tuturor confraților!
\"Doamne și ce Împărăție
orbitoare de Lumini
Te-Nvie prin icoane !\"
Un Paște fericit vă urez, dumneavoastră și tuturor confraților!
Pe textul:
„Împărăția de Lumini" de Nicolae N.Negulescu
0 suflu
ContextSunt gânduri care vin pur și simplu, necondiționate de căutări; altele refuză să iasă la lumină, rămânând pe falia dintre percepție și cuvânt. Dar și căutările își au rostul lor. Ele presupun acea decantare prin care gândul iese mult mai curat în lumină, mai aprope de percepția celorlalți. Dar numai poetul cunoaște în detaliu forma acelui gând. Chiar dacă și el, după scriere, nu se mai păstrează, decât parțial, în spațiul care a dat rotunjimea sau, alteori, ascuțișul unui gând. Și trebuie să-l credem pe poet, chiar când ne dă impresia că nu e aproape de marginea gândului sau în miezul acestuia.
Pe textul:
„alibi" de herciu
0 suflu
ContextBună replica ta, Daniela Luca! Mi-aduce aminte de ceva asemănător enunțat de mine într-un comentariu de răspuns.De-acord, să spunem atunci că răutatea de care vorbeam e în ochii privitorului. Dar aici e paradoxul: eu venisem spre text căutând frumusețea cu ochii frumuseții. Știu că răul de care se vorbește aici nu e al eului poetic. El se luptă cu acest rău din afara sa. Nu înseamnă că mi-am proiectat aici propriile fantasme. A existat o tendință de obiectivare a demersului meu interpretativ, conform unei convenții.
Totuși, cititorul din mine nu este așa de rău cum pare. Poate mai mult cu sine.
Totuși, cititorul din mine nu este așa de rău cum pare. Poate mai mult cu sine.
Pe textul:
„șarpele și cele mai bune intenții" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextDoamnă Măcelaru, nu știu dacă e reacția cea mai bună aceea pe care ați avut-o acum. Critica mea era cu adevărat constructivă și nu poate fi negat faptul că era exprimată într-un limbaj civilizat. De aceea răspunsul țâfnos nu cred că-și avea locul. Dacă n-aș fi apreciat potențialul dumneavoastră creator, n-aș fi zis nimic. Nu-mi poate nimeni interzice să citesc, dar voi încerca să nu mai deranjez prin comentarii. Mai ales că n-aveți să găsiți în persoana mea un ipocrit în căutare de popularitate ieftină. Mult succes și scuzați-mă pentru deranj!
Cu respect,
George Pașa
Cu respect,
George Pașa
Pe textul:
„Orașul de sub coaste" de Carmen Sorescu
0 suflu
ContextToată această poveste cu orașul interior, cu eterna plimbare prin trup au devenit o manieră în creația ta. Și nu știu dacă este rău sau bine. Dă uneori impresia de artificialitate. Glumind puțin, aș spune că de vină este nebunul acela care se închină zilnic la biserica din inima ta, autoclaustrat. Și, ca să-l parafrazăm pe Sorescu, aș spune: dacă nebunul nu vrea ferestre, trebuie să le inventăm noi.
Pe textul:
„Orașul de sub coaste" de Carmen Sorescu
0 suflu
ContextParcă textul acesta și cel anterior s-ar lega întrucâtva, deși stările de aici sunt sensibil opuse. Niște adevăruri sunt trecute prin filtrul memoriei, dar ființa este măcinată de neîncredere. Nu neg unele virtuți ale textului, dar nu-mi plac textele născute din ură. Revolta o accept. Mă rog, și ura poate fi exorcizată prin scris, chiar să capete dimensiune estetică. Finalul e altceva, iar contrastul acel îmi place.
Pe textul:
„șarpele și cele mai bune intenții" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextAș mai spune că există aici și situația dilematică a cuvântului, care trebuie să cumuleze și virtuțile sale taumaturgice, și pe cele etice, pe cle estetice etc., toate spre o realizare a comunicării ca act ființial și act artistic. Totul ar putea porni de la acea întoarcere a poveștii, de la intenția de a vedea dincolo de primul fratricid, de a vedea lumea prin ochii binelui, eliberată de un rău ce se întinde peste lucruri.
Strofa a treia pare a aduce în prezent idealul (utopic?) al unui bine potențial ce nu-și mai regăsește matca, odată cu săvârșirea crimei. Iar în strofa a patra este elocvent acel dor după un frate potențial din spița lui Abel, sau a acelui frate, \"semenul tău\", vorba lui Baudelaire, altfel decât fățarnic.
În fine, se pare că nimic nu putem schimba, oricâte \"alternative la haos\" am putea imagina.
E bine că se merge pe o linie deja clară în scrisul autoarei, fără căutarea inovației cu orice preț. Chiar strivit, homo aestheticus va învinge.
Strofa a treia pare a aduce în prezent idealul (utopic?) al unui bine potențial ce nu-și mai regăsește matca, odată cu săvârșirea crimei. Iar în strofa a patra este elocvent acel dor după un frate potențial din spița lui Abel, sau a acelui frate, \"semenul tău\", vorba lui Baudelaire, altfel decât fățarnic.
În fine, se pare că nimic nu putem schimba, oricâte \"alternative la haos\" am putea imagina.
E bine că se merge pe o linie deja clară în scrisul autoarei, fără căutarea inovației cu orice preț. Chiar strivit, homo aestheticus va învinge.
Pe textul:
„mustangi magnolii mov muțenie" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextDomnule Mureșan, există două litere lipsă în cuvintele: \"albastră\", \"monștrii\". Mi-au plăcut ultimele trei versuri.
Pe textul:
„Rugăciunea zilei" de Liviu-Ioan Muresan
0 suflu
ContextAm selectat versurile următoare:
\"chiar și lucrurile despre care aș vrea să scriu
se încăpățânează să rămână mute \"
\"orice ar fi mustangii mei nu se caută la potcoave\"
Aici ar fi, răsturnând puțin perspectiva, textul meu pe care nu l-am scris și nici nu-l voi scrie.
\"chiar și lucrurile despre care aș vrea să scriu
se încăpățânează să rămână mute \"
\"orice ar fi mustangii mei nu se caută la potcoave\"
Aici ar fi, răsturnând puțin perspectiva, textul meu pe care nu l-am scris și nici nu-l voi scrie.
Pe textul:
„mustangi magnolii mov muțenie" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextSincer, n-aș spune că sunt unul dintre admiratorii poeziei lui Dan Herciu, deși unele texte ale sale postate aici mi-au plăcut. Dar îl felicit la fel de sincer pentru această realizare și îi urez împlinire spirituală. Nu prea mă pricep la cuvinte, de aceea nu voi spune mai mult.
Pe textul:
„Dan Herciu câștigător al Concursului de debut 2009 al U.S.R. filiala Cluj-Napoca" de Călin Sămărghițan
Recomandat0 suflu
ContextA se citi fără virgulă după conjuncția \"dar\"; \" precum și a celor două texte recomandate\", în loc de acel dezacord prezent acolo.
Pe textul:
„când stai întins pe o bancă" de Ligia Pârvulescu
0 suflu
ContextDeși ar fi inutil să precizez, totuși cutremurul din ființa mea are legătură cu textul. Chiar dacă e un alt context (sau poate că nu). Important e că autoarea înțelege de ce am acordat acea stea, poate și alți cititori. Aș putea argumenta, dar nu vreau să ucid frumusețea trăirii de aici.
Pe textul:
„când stai întins pe o bancă" de Ligia Pârvulescu
0 suflu
ContextIată un text care-mi place.
Pe textul:
„când stai întins pe o bancă" de Ligia Pârvulescu
0 suflu
ContextCe-mi place utilizarea lui dublu \"r\" în cuvântul \"rrăi\". Eu chiar aș recita bine cu voce tare cuvântul acesta, deoarece vorbesc graseiat. Și nu are cum să fie un \"i\" în plus acolo, Liviu. Pentru că \"parul în cruce\" nu este în mâna rrăilor.
Îmi cer scuze că nu pot spune mai mult, dar nu înseamnă că n-am înțeles aici chiar nimic.
Îmi cer scuze că nu pot spune mai mult, dar nu înseamnă că n-am înțeles aici chiar nimic.
Pe textul:
„altoi biometric" de Vasile Munteanu
0 suflu
ContextLiviu, nu crezi că textul acesta e cam paștișat după Bacovia? Mai ales în primul vers: \"oamenii par mai violeți\" (la Bacovia, \"Mulțimea toată pare violetă\").
Pe textul:
„Zidul duminicilor" de Liviu-Ioan Muresan
0 suflu
ContextO lumină tainică se strecoară în mugurii versului, dinspre o primăvară (o alta) când \"timpul se oprise pe vârfuri\". Începând cu a doua strofe mi se pare inspirată acea deschidere a sensurilor, prin focalizarea discursului asupra ei, care poate fi și primăvara, și alt_cineva, și alter egoul (poate și miracolul nașterii). Și nu numai ceea ce se descrie este important, ci, mai ales, cum. Totul până la transparență.
Semnalez o eroare de tastare: \"vartej\".
Semnalez o eroare de tastare: \"vartej\".
Pe textul:
„mirabilis" de Adriana Lisandru
0 suflu
ContextCălin, cred că Nichita ne-ar fi trimis să paștem cevs mai încolo caii noștri, sau să-i potcovim, că prea îi dor copitele. Glumesc, dar mi-a plăcut textul.
P.s. Am adăugat adresa mea de e-mail la biografie.
P.s. Am adăugat adresa mea de e-mail la biografie.
Pe textul:
„Poveste cu un cal" de Călin Sămărghițan
0 suflu
Context