Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@george-pasaGP
George Pașa
@george-pasa
Poezie

atelierul unui portretist nonconformist

1 min lectură·
Mediu

i-ai mai fi adăugat puțin roșu în obraji

nu doreai să estompezi veștejirea

timpul intrase adânc în pori

modelase golul care lua proporții neobișnuite


ținteai o viziune optimistă

pensula nu te mai asculta

deforma suprarealist cerul de ametist reflectat în ochii ei

părul devenea și el violet din șatenul comun

și-ar mai fi și alte detalii

n-am căderea să spun


atelierul tău dădea impresia că se rotește după măsura izbirii de lucruri

poate o ciocnire mai ciudată impunea rotirea

poate un vertij te făcea să evadezi simbolist în suprafețe încărcate de vinețiul greu


pensula evadase și ea din carcera sinelui tău autoritar

tușele se apropiau tot mai mult de centrul veștejirii

ruginiul își lăsa amprenta

apoi zbura în frunzele din care plecase

fără să știe cum

fără să știe de ce

la fel cum oamenii n-au habar de ce mor

deși învie sau nu în amintire

091.029
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
146
Citire
1 min
Versuri
21
Actualizat

Cum sa citezi

George Pașa. “atelierul unui portretist nonconformist.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/george-pasa/poezie/14193379/atelierul-unui-portretist-nonconformist

Comentarii (9)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@sergiu-burlescuSBSergiu Burlescu✓
o adevărată piesă poetică – complexă, profundă și remarcabil de bine construită. Nu este doar un simplu joc de cuvinte, ci o explorare intensă a procesului creativ, a luptei cu trecerea timpului și cu inevitabilitatea decadenței.
Textul funcționează ca o experiență senzorială și filosofică: dur, sincer și frumos tocmai pentru că nu se sfiește să atingă partea întunecată și haotică a creației și a condiției umane. Are o coerență internă solidă – fiecare imagine și fiecare cuvânt contribuie la construirea acelei stări de vertij și confruntare cu efemerul.
Este genul de text care se recitește de mai multe ori, descoperind de fiecare dată un nou strat de sens.
Fenomenul acesta l-am remarcat și în alte scrieri ale domnului Pașa și este ceea ce apreciez în mod deosebit: textul se lasă cucerit treptat, devenind o veritabilă plăcere estetică.
Nu i-aș adăuga nimic, pentru că orice „reținere” sau „retușare” ar diminua autenticitatea sa brută și puternică – cea mai mare calitate a sa.
Sper ca interpretarea mea să rezoneze cu starea autorului și cu intenția din spatele textului.
0
@bogdan-geanaBGBogdan Geana✓
acest poem este cartea de vizită a fauvismului, înainte de marea sublimare a existenței într-un curent artistic, o felie de viață înaintea certificării ca metonimie.

După mine este mai mult decât un poem. Este un manifest! Felicitări!
0
Distincție acordată
@sergiu-burlescuSBSergiu Burlescu✓
Mulțumesc mult și apreciez nespus decizia luată de dumneavoastră.
Este o adevărată surpriză.
O nouă oportunitate și un imbold de creștere în continuare după o perioadă lungă de stagnare.

0
@sergiu-burlescuSBSergiu Burlescu✓
pentru textul domnului Pașa, nu am avut ocazia de a o acorda la comentariul anterior.
0
Distincție acordată
@ottilia-ardeleanuOAOttilia Ardeleanu✓
să intru în atelierul pictorului de cuvinte și să contemplu tabloul cu toate tușele poeziei. culori ale emoției, ale golului interior, ale absurdului vieții, ale interiorității care se izbește de lucruri, ale veștejirii datorate timpului. sunt cadre care te determină să reflectezi, ceea ce mi se pare exemplar! dar, nu mă miră pentru că, zic eu, că am citit destul de mult din poeziile autorului și îi cunosc potențialul emoțional și scriitoricesc. ei bine, tocmai ai evidențiat că nu prea ai cum deforma veștejirea și că orice tentă coloristică ai adăuga ea merge pe sens unic!
cu toată aprecierea,
0
@george-pasaGPGeorge Pașa✓
Vă mulțumesc tuturor pentru semnele de lectură! Sunt onorat. Uneori, mi se întâmplă să rămân fără grai atunci când îmi este apreciat un text. Sincer, am senzația ciudată că aș fi vinovat cu ceva. (!)
0
Distincție acordată
@erika-eugenia-kellerEKErika Eugenia Keller✓
Un poem care se așază pe retină asemenea unei pânze neliniștite. Mi-a plăcut felul în care portretul nu e doar despre chip, ci și despre materia invizibilă a timpului: veștejirea, vertijul, evadarea pensulei din sinele autoritar. Textul respiră simbolist, cu imagini ce pendulează între suprarealism și melancolie, iar atelierul devine nu doar spațiul picturii, ci și al confruntării cu fragilitatea. L-am citit ca pe un tablou care se mișcă încet, sub ochii cititorului ( sa stiti ca va inteleg teama de a primi lumină asupra unei părți intime din viata dv expuse în text, ma refer la sentimentul de vinovăție în fața aprecierii scrise in ultimul dv comentariu,cuvinte ce demonstreaza o formă de modestie extremă pana la smerenie poetica). Plecăciune!
0
@george-pasaGPGeorge Pașa✓
Vă mulțumesc pentru semnul de lectură. Onorat.
0