Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Macabriel II

dinte pauză lipsă gaură gol

2 min lectură·
Mediu
e o zi tristă
în care păsările se lovesc de geamul tău
iubești urmele lor tragice
soarele trece printr-un colț unde ai uitat draperia trasă
lenea să te ridici e ca o glie
ochiul tremură revoltat
cearșaful se lipește de spate
ești o țestoasă care nu mai știe încotro prin atâta plastic
cea mai mare dovadă de iubire către tine însuți e să te trezești atunci când vrei
să nu răspunzi la ușă atunci când cineva vrea ceva
să lași părul să crească până-ți acoperă ochii și te simți ferit de toate
să lași barba teren de probă pentru un bărbier la început de drum
să nu te speli în urechi cu gândul că poate nu ai să mai auzi vocile din capul patului
să simți cum macaraua dinăuntru poate ridica tot trecutul ca o amăreală pe limbă
pe care să o scuipi în scârbă și să zici ducă-se
dacă am supraviețuit până acum pot supraviețui oriunde
genunchii de zahăr ai celor care au fugit îi păstrez pentru cafea dimineața
viața se întâmplă fără să-ți ceară vreo părere
miros de unt pe pâine arsă
iar gândul îmi e la acel lego poetic
care nu mi-a ieșit și m-a trântit cu fundul în ultima bancă
în aplauzele fierătaniilor care cred
că cimitirul e un burete
care absoarbe tot
și nimic nu se pierde
totuși lumea se întâmplă
te șterge ușor ușor iar într-un final doar se mai împiedică de tine ca de-o ghilotină cu dinții cariați
ca de-un clovn concediat
care strigă în gura mare
că la circ toate animalele
sunt fericite
01511857
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
261
Citire
2 min
Versuri
31
Actualizat

Cum sa citezi

Gabriel Nicolae Mihăilă. “Macabriel II.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gabriel-nicolae-mihaila/poezie/14177284/macabriel-ii

Comentarii (15)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@bogdan-geanaBG
Bogdan Geana
Ăsta e de stea MOV! Trebuie să existe undeva o stea mov. Este Metamorfoza lui Kafka în poezie, sau cel puțin așa o văd eu, Este Lullaby de Bob Smith și The Cure. Ne mai po me ni tă. Ai făcut dreptate și lui Lego, nu mai am nimic de zis. Astăzi sunt invidios pe tine și, uite, mă abțin să postesc pentru a nu ți-o da jos de unde s-a cocoțat. Felicitări!
0
@gabriel-nicolae-mihailaGM
Mă bucură popasul tău aici! Am încercat să schimb puțin tonul. Mulțumesc pentru această încurajare care a venit într-un moment cum nu se poate mai bun!
0
@leonard-ancutaLA
Distincție acordată
Leonard Ancuta
care merita sa fie citit pentru emotie. e bine ca mai e si poezie pe la recomandata, si aici nu ca as reprosa ceva editorilor, cat celor care fac inflatie de galbejele. textul asta merita!
0
@george-pasaGP
George Pașa
Eu dau stea pentru că e un text expresiv evident venit din interior, ca o stare de revoltă bine strunită. Emoția n-ar fi suficientă.
0
@george-pasaGP
George Pașa
A sosit
0
@george-pasaGP
Distincție acordată
George Pașa
"Azi o vedem și nu e"
Scuzele mele!
0
@ottilia-ardeleanuOA
Distincție acordată
Ottilia Ardeleanu
numai poezie, iar aici ai un deliciu liric.
aș zice că în versul: "dar totuși lumea se întâmplă", să renunți la adverbul "dar", care înseamnă și "totuși".

am lecturat cu deosebită plăcere!
0
@ottilia-ardeleanuOA
Ottilia Ardeleanu
connjuncția "dar".
0
@gabriel-nicolae-mihailaGM
Vă mulțumesc pentru popasul făcut la textul meu! Este o mare bucurie, mai ales că i-ați luminat calea! Voi modifica acolo unde a semnalat Ottilia. Vă doresc sănătate și să ne citim pe aceste meleaguri cât mai mult! Gânduri bune!
0
@ioana-negoescuIN
ioana negoescu
Surprinzător cum poemul m-a prins de la început, deși primul vers ” e o zi tristă” pare de o simplitate riscantă. Și tocmai asta mă atrage și mă impactează. Simplitatea urmată de o complexiate perceptuală, măiestria cu care sunt implicate toate simțurile reușește din plin să transmită starea. Ultima strofă e un poem în sine, poate să reziste și fără restul poeziei, dar a devenit un final superb ce respectă circularitatea poemului, ziua tristă/clovn concediat, în același timp ducând ideea lumii/ vieții care se întâmplă în afara ta, dincolo de draperiile trase, dincolo, unde circul lumii continuă orice ar fi.
Superbe versurile: ”cimitirul e un burete/ care absoarbe tot/ și nimic nu se pierde”

Felicitări! Este poemul meu de azi.
0
@gabriel-nicolae-mihailaGM
Îți mulțumesc pentru gândurile bune și pentru răbdare! Multă sănătate!
0
MC
Marius Constantin
Felicitări! Un poem plin de viață :)
0
@mondea-adrianMA
Mondea Adrian
imaginea explorează complexitatea relației dintre individ și lumea înconjurătoare. În ciuda inevitabilității pierderii și a fragilității, există un Deacord cu antevorbitorii de mai sus. Poemul creeaza un sentiment de rezistență și autoafirmare, chiar în mijlocul realităților crunte și ironice. Este o imagine puternică, care încurajează privitorul să reflecteze asupra propriului loc în această lume efemeră și, totodată, să găsească putere în fața inevitabilului. "dacă am supraviețuit până acum pot supraviețui oriunde". Cu plus.





0
@gabriel-nicolae-mihailaGM
Vă mulțumesc pentru popas și pentru semnul lăsat! Vă mai aștept!
0