Suflete de măr verde

se auzea câte-un pleosc
la fiecare călcătură de-a ta
pe gânduri

Ce am eu oare, azi? Dar ce aveți voi oare, dupa ce-mi postasem textul, ți-am văzut mai jos sufletul bătând din aripi, albastre , pline de o lumină diafana și prelinse într-o îmbrățișare… și da , poți pregăti cina și poate fi de taină că în ea să ronțăi fericirea…
să pregătesc cina
nu neapărat de taină
în timp ce
îngerul se odihneste
în duminica lui
voi aprinde lumânări
voi pregăti desuul cel mai frumos:
sufletul meu
pe dedesubt

Versurile tale mi-au adus bucurie!

Ce văd eu aici? O revoltă de măr verde contra cotidianului, un fel de “hai să ne jucăm de-a duminica”, un moment de respiro din goana zilelor nebune, o lepădare a măștilor și o revenire in casa sufletului, ce bine ca mărul este verde. Deosebit de sugestivă imaginea strofei finale \"la cină
am pregătit măr verde
și-n loc de plesnetul de ieri
manierat
mușcăm amândoi cu poftă
se aude clar
explozia
papilelor gustative:
ne ronțăim fericirea.\" – mi-ai făcut poftă de un măr verde. O steluță de-a mea în semn de adeziune la revoltă.

sa fiu firoscoasa as spune \"fiecare cu marul ei, Maria\", dar nu sunt.
asa ca mai bine imi doresc sa se stropeasca cat mai putini cu mine.cand calca.

Dana

asa da, Gabi!
welcome in clubul rontaitorilor de mere verzi!

Dana

posibila erata :))
welcome in the club
sau
welcome to the club
whatever..:)

Simplu si frumos. Iar pozele se potrivesc de minune.
\"mușcăm amândoi cu poftă
se aude clar
explozia
papilelor gustative:
ne ronțăim fericirea.\"
E o placere sa te citesc.

asteptam sa vada cineva pozele, Floris.
multumesc pentru ca tu ai fost aceea.
restul..sunt vorbe si o stim cu totii...

Dana

P.S. Sper ca mai ai grija de ce te-am rugat io, nu?:)
te pup,
aceeasi :)

De data aceasta am sa te contrazic si in acelasi timp am sa te si cert: cum poti sa afirmi \"restul..sunt vorbe si o stim cu totii...\"? De fiecare data incerc sa fiu sincera. Nu-mi place sa spun ceva doar de dragul de a spune sau pentru a face o persoana sa se simta bine.
Versurile si pozele pe care le-ai inclus se traduc reciproc.
Ce vine din suflet nu sunt doar vorbe!

mi se face absolut sila la gandul ca cineva inca isi mai permite sa foloseasca simboluri ieftine si atat de pretentios-religioase pentru crea imagini poetice. Oare nu se poate gasi o cale rafinata dar in acelasi timp onesta si fara pic de fard pentru a exprima concepte poetice? Vei putea tu, draga FLorina sa renunti la chewing gum si la make up excesiv pentru a spune ce ai vrut sa spui? Te invit sa raspunzi. Acum te las in poate nu chiar cina de taina, lasandu-ti un pic de spatiu ceresc pentru a privi cotorul tau impartit cu cei doisprezece infometati.... de vin si paine..... de mere coapte, totusi. Imi cer scuze pentru ironie.

martin, dragule, ia o felie de lamaie. taie greata, iti spune eu.
e ok cu ironia.

ma inviti sa raspund, dar la ce? ma aburesti cu oaresce teorie si cu o frazeologie oarecum agresiva, dar nimic argumentat concret.
desigur, poti profita de ignoranta mea in ale conceptelor poetice si sa-mi perorezi pana maine dimineata despre post-post-post-post-postmodernism si alte cele. si?
in fine, am mai spus si altora, e o lume libera, cel putin pe-aici, pe site. tu poti critica, eu pot scrie. mi-am \"castigat\" dreptul de a scrie cum imi place. ca hobby.
daca tie iti deranjeaza papilele gustative, nu manca nici mere, nici paine, nici vers de pe aici.
pe de alta parte, daca vrei sa ma \"inveti\" in schimb cum se face un make up cumsecade, io spun ca-s destul de destupata ca sa pricep.
exista si varianta ca sunt \"hopeless\" in ale scrisului, desigur, dar imi asum si riscul asta.
gandire inginereasca, vreau solutii. pe care sa le pot \"asimila\".
daca nu le ai, lasa-ma sa traiesc asa cum te las si eu pe tine. (stii vorba englezului, nu?)
altceva?

numai bine,
Dana

Floris, nu m-am referit la ceea ce imi spusesesi tu, ci la vorbele mele, cele de pe langa poze.
ma iarta daca nu am fost limpede.

dana

Mie aproape ca mi-e simpatic Martin Balint, fiindca are ceva spirit critic. Ce nu-mi place, insa, e ca toate comentariile lui arata ca o sorcova; sunt pur si simplu prea pitoresti pentru gustul meu.
Ii recomand mai multa rigoare si pregnanta in sustinerea unei idei.

corect, Liviule!
vezi ce inseamna sa te pricepi la comentarii ?:)
ai formulat mai concis, mai simplu ce \"muncisem\" eu pret de juma\' de pagina :)

in rest, e ok.
tu stii ca e o zona libera :) pentru fel si chip de opinii, pentru fel si chip de scrieri.

numai bine,
Dana

Ok, aveti dreptate, critica mea nu a fost concreta. Greseala de tipar a mintii….. ups, un stereotip.
Sa incep atunci cu lista de lucruri care mi-au provocat greata (apropo de lamaie, facand critica pe site ma voi imbogati, cineva mi-a promis ca-mi va cumpara insulina pentru diabetul provocat de atata zahar pe care il inghitisem citindu-i textul), astfel ca voi nota ce mi se pare stereotip cu S si ce mi se pare stereotip si siropos cu SS.

la fiecare călcătură de-a ta
pe gânduri (S)

și bălteam la picioarele tale (SS)
aripi de înger (SS)
mi le pictase un picasso trăsnit
cu albastru (aici daca imi permiti voi face o remarca uracioasa: te-ai gandit sa te alaturi o-zone-ilor, si sa raspunzi la sms-urile lor, ca saracul picasso iti tot trimite sms-uri dar tu nu vrei sa-i raspunzi. Sa fie oare pentru ca ti-a mazgalit picioarele cu perioada lor albastru-moldovenesc?! )
de licurici sub pleoape (imi place imaginea unor insecte sub pleoape, intr-adevar excitant)
de mă-nțepau la fiecare
clipă clipire clipocit (cred ca imi place jocul de c-uri)
ai fi spus că-s stele (o, insa aici o dam in bara cu stereotipia: licurici-stele, hai, te rog, nu suntem la clasa a cincea in floarea deschiderii catre imaginatia pubertatii)
de le văd eu aiurea
dar știam că-s aripile mele de înger (sa inteleg ca licuricii astia sunt asa de jucausi incat se tot prefac in stelute, aripi de ingerasi si ce urmeaza acum?! O, stiu eu, nu-mi spune, hai te rog, lasa-ma sa spun: ghiocei????.....................ei, stiam eu ca am dreptate)
prelinse
sub tălpile tale aspre (aripile tale de inger prelinse sub talpile lui aspre...... sa repetam impreuna: aripile ei de inger prelinse sub talpile lui aspre........... inca o data, toti in cor: aripile................ aspre...... Uf, ce-am obosit cu totii de atata pretiozitate....... si acum mergem sa dormim)

să pregătesc cina
nu neapărat de taină (de ce simt nevoia majoritatea poeteselor de a introduce cina cea de taina in fiecare poezie?! Ma voi ingrasa de atata imginat paine dospita sau nedospita [in functie de religie] si o sa ma imbat de atat vin abundand in bacanalele biblico-poetico-„muieresti”........ of, stiu ca nu trebuia sa folosesc cuvantul, ca acum o sa par si misogin, meschin si badaran..... dar asta este, chiar nu am puterea sa-l sterg)
în timp ce
îngerul se odihneste
în duminica lui (inger, ingerasul meu, ce.... cum era? Poate imi aduci aminte? Sa incepem din nou terapia de grup?........ deci toti in cor: ingerul se odihneste in duminica lui..... inca o data: stereotipam impreuna, tinandu-ne de mainile transpirate in extazul extaziat de extazierea ingerasului blond)

o evă și un adam
o seară
vom păcătui
amândoi (parodie pornografica?!)

la cină
am pregătit măr verde
și-n loc de plesnetul de ieri
manierat
mușcăm amândoi cu poftă
se aude clar
explozia
papilelor gustative:
ne ronțăim fericirea. (cand ma bucuram de cateva randuri sugestive, mi-ai scuipat bucatele mestecat de mar necopt si nici macar nu m-ai ajutat sa ma curat. Mi-ai rontait fericirea unei fete transpirate dar fara resturi de fructe)
Inca o data imi cer scuze pentru ironie, dar altfel nu pot aborda textul pentru ca ma pufneste un suras circular.
Sper ca esti multumita ca am fost mai concret. N vreau sa o iei ca pe un afront, cu tine, darga poetesa nu am nimic, insa cu textul tau m-as rafui zi si noapte.

rafuieste-te ca doresti, draga martin.
doar ca asta nu e critica, ci mahala.
probabil ca ai uitat sa scuipi si guma de mestecat in timp ce munceai asupra tastelor cu asa comentariu artistic.
de raspuns nu-ti mai raspund, ca m-am lamurit ca nu poti avea mai mult de 18-20 de ani. mai ai de crescut.

whatever, it is a free world.
sa fii sanatos, puiule, si la mai mare.

nu stiu daca am sau nu voie sa citez la comentariu poezia cuiva de pe site, dar e una din putinele poezii pe care le-am copiat in calculatorul meu pentru ca mi-au placut in mod deosebit.

\"Primum non noccere\"
-Anca Anghel

\"intamplator nu esti ce trebuia sa fii
esti bulgare latrator ce lovesti
si-mi despici gandul
muritor de pacate
si poti sa-mi spui ce vrei
dupa reguli de voi inventate
gramatica bunului simt nu se invata
se simte, se vede
se rupe, se saruta
nu-mi spune ce ar fi trebuit sa fiu
nu ma inventa in alte coordonate
eu sunt si voi fi a mea
si daca nu taci am sa ma inalt
pe un semn de exclamatie
si am sa te provoc la duel
lupta-te cu mine
si eu am sa deschid fereastra
striga-mi
si eu am sa rasfoiesc o carte
injura-ma
si am sa te plesnesc cu taceri
pana cand ?
pana cand ai sa obosesti
spune-mi ce vrei
si am sa-ti spun cine esti
si am sa-ti spun cine nu pot sa fiu
ca nu pot sa iti fiu prieten
ca nu pot sa-ti fiu dusman
ca nu pot sa-ti fiu de nimic...
intelegi ?

tu, un oarecare bulgare latrator
eu, un alt fel de pamant
intamplator m-am indurat
sa-ti spun
taci ! \"

si atat. mai multe nu mai vreau sa se scrie la aceasta poezie.
multumesc celor care si-au pierdut vreme , citind-o.
(inclusiv tie, Martin)

Un poem bun, care nu mai are nevoie de fotografie pentru a ilustra ideea. Deși poate veți gândi că finalul poemului este cel mai bun, voi remarca, însă, versurile următoare, pe motiv de \'mai mult ca prezent\':

dar știam că-s aripile mele de înger
prelinse
sub tălpile tale aspre
de atâta mers
servici-casă-servici-casă

Felicitări pentru nivelul de membru remarcabil al sitelui!
Si... La mulți ani! Să fii fericită, tot binele din lume!

multumesc, Alina, si pentru apreciere si pentru urare.

tot binele,
Dana

La multi ani Daniela si tot ce iti doresti sa se implineasca.

PS: Despre poezia de mai sus nu-ti mai spun nimic, doar stii ca mi-a placut enorm :)

Anca

stiu, Anca.
am avut privilegiul unor randuri doar pentru sufletul meu.
multumesc pentru urari si pentru zambetul adus azi cu vorbele tale.

cu acelasi bine,
Dana

:))))))))))))))))))))
Anca-Anca :)
gata, uite, rontaind din marul verde, plec azi acasa, zambind, cochetand chiar cu starea de bine.

aceeasi

E ziua ta? hop si eu, hai la multi ani, sa ne traiesti, tanti Aglaia. Pupic de la copilu.

Dana, la muuuuulți ani!
Și la cât mai multe poezii așa frumoase!

A.

La multi ani, Florina!
Sa ai parte de zambet si veselie mereu...
Poezia e mai presus de comentarii, am preferat sa o citesc de mai multe ori...
D.D.

Am întâlnit nu de mult , undeva pe niște dealuri cuprinse de zâmbete și boabe roșii din care pocnea viată un suflet minunat de copil îmbrăcat în Haina viselor țesută din fire albe de mărgăritar, răsucite în spirala timpului, acolo unde Cîntecul sirenei plouă cu gânduri…între două valuri unde jertfa se ridică ca o rugăciune … și lasă-mă candelă agățată undeva în dreapta Lunii, să pot îndrepta, să pot fi drept… . În ochii mari de copil am descoperit o Nedumerire cînd șoaptele se preling în setea pământului, transformându-te în copac, apoi cu un surs pierdut între buze descrii o Geometria uitării. Devii epicentru al viselor mele …când umbra nucului devine străveziemă prefac Un gând, toamna ca din multitudinea culorilor să țes fulgi mari argintii și cu șoaptele lor să-ți cânt ceva… nemaiauzit… astăzi e ziua ta… zi frumoasă cum sunt gândurile tale așternute undeva la marginea eternității…Te cuprind cu sufletul în acea îmbrățișare uitată undeva într-un Pod ( știi tu unde !)

Ma bucur mult ca mi-am facut prieteni, aici, pe site, prieteni care au avut vreme de \"expediat par-poezie.ro\", via \"internet\" un zambet spre mine, de ziua mea.
Multumesc din suflet pentru urarile voastre!:)


Florina

Am citit mai multe texte scrise de tine.Cred ca cel de fata imi place cel mai mult.Are ceva mai deosebit, se simte o degajare a eului poetic prin lipsa prismei tendintei de menajare a esteticii.
Reusit si finalul!

Multam de citire, Dan, si sa stii ca e unul din textele mele preferate.
Ma bucur ca ti-a placut.

Dana