Emil Iliescu

D-le Albu, trecerea d-voastră îmi dă întotdeauna fiori! Fiindcă știu că sunteți un critic sever, dar obiectiv!
Referitor la moștenire...Poate exprimarea mea nu a fost una fericită, dar să ne amintim parabola fiului risipitor când acesta își cere partea sa de moștenire și pleacă în lume, risipind-o. Cam la o astfel de moștenire m-am referit eu, doar că poate nu am folosit un termen adecvat.
Iarba grasă ca o dropie...Am avut în fața ochilor imaginea dropiei ce stă ascunsă și culcată la pământ iar vânturile Bărăganului îi înfoaie penajul bogat, fluturându-l ca și perdelele de iarbă bogată. (Oricum, nici porcul și nici gâsca nu trăiesc în stepă sau prin Bărăganul vălurit de adieri, așa că n-aș fi folosit o astfel de reprezentare).
Dacă restul v-a plăcut nu pot decât să mă bucur că am scăpat ieftin de data asta!
Cu prietenie, Emil Iliescu

Ramona, mă bucur că ai sesizat culoarea locală și amprenta altor vremi. O să întâlnim lângă Stroici locuri și personaje interesante...
Cu prietenie, Emil Iliescu

Maria, singurătatea copiilor părăsiți nedrept de părinți nu trebuie să copleșească! Fiindcă părinții sunt tot timpul alături de cei cărora le-au dat viață, chiar dacă pentru ei nu va mai fi zi sau noapte, ci o neîntreruptă și fericită Lumină...
Cu gândul și sufletul sunt alături de tine! Scrie! Nu este bucurie mai mare pe care i-o poți face mamei tale. De acolo, de sus, va știi să înțeleagă zbuciumul tău și să roage stelele să-ți fie cale și vis...
Cu prietenie, Emil Iliescu

Maria, tu care ai fost mereu aproape de eroii mei trebuie să știi că și această povestire va fi una tot romantică, o poveste de iubire în jurul căreia se vor țese câteva întâmplări din vremuri cu boieri și domnițe...Poate întâmplările pot părea unora necredibile, dar când la mijloc se află flacăra unei iubiri ea poate face totul posibil. În vremuri ca cele trăite de Radu Stroici misterul și taina se puteau întrepătrunde firesc, natural. Erau un mod de viață!
Cu prietenie, Emil Iliescu

D-le Călin, vreau să vă mărturisesc faptul că am acumulat din februarie anul trecut, când am postat prima proză, și până acum o stare de oboseală și nu mai știam dacă voi mai găsi în mine resurse de a continua un lucru care mi-a devenit indispensabil ca aerul: scrisul. Mulțumesc Domnului că mă simt bine și încerc să mai găsesc prin sertarele sufletului câțiva eroi...
Sunt îndatorat pentru aprecieri și pentru trecere!
Cu prietenie, Emil Iliescu

Fil se va vindeca cu timpul de Olivia care i se oferă necondiționat, primindu-l oricând și oricum în estuarul brațelor sale...Dar Fil nu este genul de bărbat care să accepte cu atâta ușurință să i se deschidă o poartă spre iubire...
Fil se va vindeca și de Francesca cea care l-a răstignit odată pe marea cruce a suferinței din dragoste. Fiindcă Francesca este un fluture între două petale(Fil - Cezar) și nu va ști niciodată din care cupă de polen să soarbă iubirea totală, ultimă. Tocmai de aceea ea nu va fi niciodată femeia unei singure iubiri...
Fil nu va mai suporta încă o călcare în picioare a sentimentelor sale(\"Francesca îl va călca din nou în picioare, îi va terfeli din nou sufletul, fără să-i pese, cu plăcerea ei perversă, deși poate neconștientizată, de a-și chinui admiratorii\"). Dar nici nu-l văd bărbatul care să se mulțumească să cucerească atât de ușor o femeie, așa cum a făcut-o cu Olivia...
Pentru mine prezența celor două la Praga nu va fi decât momentul în care Fil va întâlni o altă rochie de bal. Așezând-o în vitrina ochilor săi, va compara și va alege. Deci, nici Olivia, nici Francesca...poate Amy Gardner. În momentul când aceasta i-a tradus gândurile, sentimentele, emoțiile zăvorâte sub cristalul versurilor, doamna din Leeds a reușit să pătrundă adevărata esență a sufletului complicat, ușor trist și indecis a lui Fil. Ea l-a cunoscut altfel decât Olivia și Francesca și deși nu l-a atins niciodată poate spune că a fost mai aproape de ființa lui prin versurile traduse în care a simțit și a gândit la fel ca și el.
Dar cum nu scriu eu această proză admirabilă și delicată, îl las pe autor să aleagă...
Cu prietenie, Emil Iliescu

O proză delicată care pune față în față cicluri de viață repetabile ad indefinitum și tocmai de aceea atât de tragice. Copac în floare sau stins, soldat necunoscut sau general celebru, broasca țestoasă, frunză plutind pe vântul ascuns sub ape, toate aceste întruchipări ascund durerile și întrebările unei lumi întregi.
Poezia a inundat aici proza ca un izvor viu de culoare și căldură.
Cu prietenie, Emil Iliescu

Întotdeauna între sărăcie și dragoste a fost o relație biunivocă mai durabilă decât eternitatea! Versul îmbie la aduceri aminte din vremuri peste care sărăcia și-a ros pașii trecuți lăsând în urmă doar candoarea clipei, inefabilul sărbătorilor de iarnă umil plecate sub pașii moșului din poveste... Imagini cu care Teodor Dume recheamă armonia vârstelor, culminând cu superba metaforă a copilului care \"respira anotimpul din pom\"...
Cu prietenie, Emil Iliescu

O poezie care pendulează între incandescența lumânărilor aprinse pentru o dragoste defunctă și viperina atingere a unui trup cu care poetul își învelește visele. Splendidă ideea că sărbătorile sunt scurgeri de clepsidră ale unei îmbătrâniri fatidice, lente, dar sigure! În final, capitularea iluzorie în fața asaltului sentimentului alb al iubirii neâmblânzite...
Cu prietenie, Emil Iliescu

Doruleț, așa cum ți-am mai spus, Holmes ar fi invidios pe tine! Ai anticipat perfect încă din episodul anterior care este statutul lui Șerban. Felicitări!
Cu prietenie, Emil Iliescu

Maria, o altă poveste va mai fi, dar nu cu acești eroi... Îmi pare bine că finalul a fost unul pe placul tău. Oricum, ai fost alături de Șerban-Lucian tot timpul. Când vei merge la Călimănești și te vei afla în fața hotelului \"Cozia\" să te gândești la el și la Rosa.
Cu prietenie, Emil Iliescu

Olivia este o chintesență perfectă a femeilor de până acum din viața lui Filip. Are visarea Francescăi și aerul de intelectual al traducătoarei, Amy. Dar mai are ceva tainic, ce nu i se poate lua: armonia unui trup care împrumută tragismul sau exuberanța compozitorilor enumerați de autor. Olivia este un cântec. Ajuns la urechile lui Fil care încă nu a reușit să-l transcrie pe portativul inimii lui.
Astfel, înconjurat de trei grații, ca orice bărbat, va fi pus în fața unei alegeri existențiale. Nu mai vreau să fac supoziții. Aștept verdictul lui Fil și seara de la Praga. Ea poate descifra enigma din sufletul bărbatului acestuia, care, nu știu de ce, mi se pare trist și nehotărât.
Cu prietenie, Emil Iliescu

Vom vedea, Maria, cum va reuși să iasă din această cursă Șerban! Poate va fi mai abil decât Rosa!
Cu prietenie, Emil Iliescu

Maria, sigur că o femeie frumoasă ca Rosa poate câștiga o bătălie...dar poate nu și războiul...! Vom vedea...
Cu prietenie, Emil Iliescu

Doruleț, și eu am străbătut cu pasul drumul până la Stânișoara acum 8 ani și, în ciuda vârstei, nu am resimțit oboseala. Ai dreptate, este un petec de liniște sufletească și har acolo, sus, pe acel platou! Turiștii lui Plopeanu, mai ales nordicii, nu puteau însă gusta din acea pace lăuntrică. Pacea lor era ascunsă în sticlele cu băutură. Eu, care în 1975 am fost ghidul hotelului \"Cozia\" și am avut parte de astfel de turiști îți pot certifica faptul că așa închinători ai lui Bachus( bărbați și femei, deopotrivă) nu am mai întâlnit nicicând!
Cu prietenie, Emil Iliescu

Ramona, ai dreptate! Dar nu uita că Rosa nu este numai o femeie fatală prin frumusețea ei răpitoare, este și un agent acoperit. Pericolui este în acest caz dublu pentru Șerban.
Cu prietenie, Emil Iliescu

Maria, sigur că acolo unde se află un poet va fi și o poveste de dragoste fulgerătoare. Mai mult nu îți pot spune căci poveștile de dragoste nu seamănă una cu cealaltă...
Cu prietenie, Emil Iliescu

Vă mulțumesc pentru aprecieri. Ele mă încurajează să scriu în continuare. Să știți că și eu simt întotdeauna când încep să elaborez un text ce impact va avea asupra cititorilor mei. Sunt de aceeași părere cu d-voastră că această proză este una de \"vacanță\". Dar trebuie să o termin, mi-aș călca pe inimă, cum se zice, dacă nu aș face-o! Mai ales, că în locația amintită în proză am fost chiar eu ghid o vară întreagă. Asta se întâmpla demult...demult...tare demult...prin 1975! Restul este ficțiune, dar amintirile frumoase de atunci m-au îndemnat să le aștern abia acum pe hârtie.
Cu prietenie, Emil Iliescu

Maria,intrigi vor fi, căci acolo unde există o femeie, imposibil să nu se țeasă o poveste plină de suspans.
Cu prietenie, Emil Iliescu

Lucian, ca unul născut în locurile unde se va petrece acțiunea, știu că vei fi mai aproape de sensul cuvintelor și gândurilor mele.
Cu prietenie, Emil Iliescu