Trăirea morții sau tentația neantului în poetica eminesciană
Trăirea morții sau tentația neantului în poetica eminesciană Sunt clipe când legăturile cu propria-ți determinare se rup. Dureroasa scenă a omului față-n față cu neantul din el este o pildă că
EIEmil IliescuSpațiul geniului în poetica eminesciană
Spațiul geniului în poetica eminesciană Spațiul tinereții fără bătrânețe și al vieții fără de moarte, cel al genialității, este singurul care scapă determinărilor dureroase ale
EIEmil IliescuAsfințit marin
Asfințit marin
EIEmil IliescuSpațiul lui Hamlet în poetica eminesciană
Spațiul lui Hamlet în poetica eminesciană
EIEmil IliescuSpațiul lui Ulysse în poetica eminesciană
Spațiul lui Ulysse în poetica eminesciană “Cerul deasupra-ți schimbi, nu sufletul, marea trecând-o”
EIEmil IliescuSpațiul lui Hyperion
Sub semnul lui Hyperion – spațiul vieții Fenomen complex, incluzând în el cele trei ritualuri de trecere, primordial umane – nașterea, nunta și moartea – viața reprezintă în același timp
EIEmil IliescuHypnos Și Thanatos sau îngemănarea vieții cu moartea în poetica eminesciană
Hypnos și Thanatos sau îngemănarea vieții cu moartea în poetica eminesciană „Se bate miezul nopții în clopotul de-aramă, Și somnul, vameș vieții, nu vrea să-mi ieie vamă. Pe
EIEmil IliescuNostalgia spațiului românesc în poetica eminesciană
Nostalgia spațiului românesc I. Legenda pământului românesc Fiecare am avut câteodată nostalgia locurilor în care am crescut și am cunoscut lumea, nostalgia pentru
EIEmil IliescuSpațiul eminescian
Spațiul eminescian Element primordial al existenței, spațiul a fost explicat întotdeauna ca un atribut al organizării și încadrării în ordine a materiei, văzută și nevăzută a
EIEmil IliescuModul de existență eminescian
Modul de existență eminescian Încercând să desprindem o fenomenologie a imaginilor poetice eminesciene, nașterea imaginii dintr-o conștiință individuală, cea a poetului, vom
EIEmil IliescuLiteratura și spațiul
La prima vedere relația dintre literatură și un posibil spațiu pare puțin convingătoare. Orice operă crește și trăiește în temporalitate, legată cu fire nevăzute de o anumită epocă, rămânând deschisă
EIEmil Iliescu