Poezie
Apartamentul 13
1 min lectură·
Mediu
În buzunarul stâng ții cheia de argint
care deschide voaluri să îți dezvăluie lemnul
înnegrit al mansardei noastre
în salon o cească de ceai aburindă
am stors o lună amară să fie atât de verde
brațele fotoliului te scufundă
într-un nod pescăresc
care te întinde între două valuri
și trupul tău e bac...pene albe, negre
eu culeg spuma mării si îți îmbrac hăurile
ferestrele rodesc îngeri de apă
ce înfloresc iasomia pe urma pașilor tăi
aerul rece îți scutură miresmele
în visul cu ninsori la gura sobei
nu mă teme iubite, am renăscut în tine.
063185
0

este bine scris.
dar are un strat enorm, un strat exagerat de praf peste el.
ma tem sau nu ma tem, cred ca va fi recomandat.
desi scriitura e buna, e foarte invechita.