ELEla Victoria Luca
Verificat@ela-victoria-luca
Paris - București
„<i>”Mais le beau peut-il être triste? La beauté a-t-elle partie liée avec l’éphémère et donc avec le deuil? Ou bien le bel objet est-il celui qui revient inlassablement après les destructions et les guerres ...”</i> - Julia Kristeva”
Născută la 27 septembrie 1969, în Constanța. Debut literar în revista liceului cu poezii. Din 1997, publică eseuri și articole în reviste de specialitate, ca autor și traducător ("Psihanaliza", București; "Le Carnet Psy", Paris; "Novos olhares sobre a Gestaçao e a Criança até os 3 anos", Lisabona). - Volume de…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Colecțiile lui Ela Victoria Luca
Cronologie
Pașă, apăi cred că știi că esențial nu se schimbă scrierea mea, că doar nu mă schimb în așa măsură de să nu mă recunoască oamenii. Sau, mai știi? Da, e ceva cu înaltul ierbii în care ne ascundem uneori, că este spirit, că este un fel de somn, că este suflet. Faină-i oricum.
Ioan, da, e un amestec ciudat din toate cele de tine scrise, așa cum ne este viața de cele mai multe ori. Ce bine că există și o iarbă tot mai înaltă din care să nu mai vedem lumea.
Mulțumesc,
Ela
Ioan, da, e un amestec ciudat din toate cele de tine scrise, așa cum ne este viața de cele mai multe ori. Ce bine că există și o iarbă tot mai înaltă din care să nu mai vedem lumea.
Mulțumesc,
Ela
Pe textul:
„somnul ca o iarbă înaltă. reamintire" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextMiruna, bubureze muuulte in ochii inselatorilor, desigur, sa le mearga de-a-ndaratelea, asa!
Nuta, la bun regasit, taman ici, printre buruieni si muuuuulta primavara cu hamacul ei cu tot, dar pesemne ca te-o atins ea laleaua asta cand o inflorit, si bine-o facut, ca de multa vreme nu te-am zarit prin gradinuta asta. Apai trebe si un zvac de ironie, ca oamenii din viata noastra o cer, ca sa zic ase.
Dorutu, apai las asa cu indragostitii, ca asa e la plesnitul florilor, instinctele se revarsa, albinutele si ele cu polenul, naturile toate zumzaiesc, hormonasii la fel, las asa, cu buruiana inclusa cu tot. Apai ia vezi de te fereste de insalatori (oare se poate?).
Multam fain,
Ela
Nuta, la bun regasit, taman ici, printre buruieni si muuuuulta primavara cu hamacul ei cu tot, dar pesemne ca te-o atins ea laleaua asta cand o inflorit, si bine-o facut, ca de multa vreme nu te-am zarit prin gradinuta asta. Apai trebe si un zvac de ironie, ca oamenii din viata noastra o cer, ca sa zic ase.
Dorutu, apai las asa cu indragostitii, ca asa e la plesnitul florilor, instinctele se revarsa, albinutele si ele cu polenul, naturile toate zumzaiesc, hormonasii la fel, las asa, cu buruiana inclusa cu tot. Apai ia vezi de te fereste de insalatori (oare se poate?).
Multam fain,
Ela
Pe textul:
„buruieni. să mă înșeli până plesnesc bulbii" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextDa, e un tactil absurd, senzația că atingi cu toate învelișurile tale orice obiect/lucru/ființă/întâmplare, și să nu poți decât să aștepți descuamarea. Mulțam, semn bun că ești.
Ela
Ela
Pe textul:
„iguana. orice aș schimba îmi rămâne trupul" de Ela Victoria Luca
Recomandat0 suflu
ContextDana, apăi nu trunchiul copacilor se văruiește în martie, așa cum \"se văruiește\" șiăl cerebral al omenașilor? Și ce dacă anatomic, ce, cordul, sternul, clavicula, călcâiul, nervul, pleoapa etc. ce apar în poezii nu-s anatomice? Apăi, de era alt stil de poezucă, nu ar fi mers, te cred, dar ici pică taman.
Camelia, parcă și Camus zicea chestia aia cu \"cea mai certă stare este incertitudinea\", și să ne trăiască, ea, incertitudinea, că noi oricum o trăim zilnic. Da, da, sprintenașă, iar uneori spicey.
Nicolae, apăi mai hard de-atât nu pot fi. Mai am una: pisici albaștri. Iar, mai recent, mi-a mai plăcut una, nu cu hamacul, ci cu laptele. Dar altele nu. So, tot delicată rămân, pân\' mi s-o face franjuri hamacul sua viața.
Mulțam,
Ela
Camelia, parcă și Camus zicea chestia aia cu \"cea mai certă stare este incertitudinea\", și să ne trăiască, ea, incertitudinea, că noi oricum o trăim zilnic. Da, da, sprintenașă, iar uneori spicey.
Nicolae, apăi mai hard de-atât nu pot fi. Mai am una: pisici albaștri. Iar, mai recent, mi-a mai plăcut una, nu cu hamacul, ci cu laptele. Dar altele nu. So, tot delicată rămân, pân\' mi s-o face franjuri hamacul sua viața.
Mulțam,
Ela
Pe textul:
„buruieni. să mă înșeli până plesnesc bulbii" de Ela Victoria Luca
0 suflu
Contextporumb, cred.
p.s.: ar fi mers parcă un alt tilu, ceva de genul \"moartea vine cu pop-corn\" sau \"orbul nu ronțăie la filmul ăsta\" etc. dar nu e musai să schimbi.
p.s.: ar fi mers parcă un alt tilu, ceva de genul \"moartea vine cu pop-corn\" sau \"orbul nu ronțăie la filmul ăsta\" etc. dar nu e musai să schimbi.
Pe textul:
„filmul meu" de Marinescu Victor
Recomandat0 suflu
Contextnu am perceput neapărat filmic, mai degrabă ca succesiune de diapozitive sau cadre disparate.
finalul cu floricelele de pormub a fost ca un \"zbang\", ccred că ai mizat pe asta.
rimă involuntară la \"departe - toate\". ceva obiecțiuni la \"seamănă a timp de orb\" - ca formulare, ideea e ok. și la \"dispare în zile fără rost\"
dar reușită scotomizarea asta a materiilor și a spațio-timpilor.
ce reușești aici este să te uiți la tine cum te uiți la tine. if you know what I mean.
mi-ar fi plăcut să mizezi mai mult pe tensiune, pe swich-uri de planuri/realități, pe contraste-șoc. ceva mult mai impactant. așa cum se vede că ai dorit a realiza.
și e bine că ai ieșit din molcomul ultimelor texte postate. remarc. să vedem ce va fi în următoarele. \"sunt cu ochiul\" pe evoluția ta.
Ela
finalul cu floricelele de pormub a fost ca un \"zbang\", ccred că ai mizat pe asta.
rimă involuntară la \"departe - toate\". ceva obiecțiuni la \"seamănă a timp de orb\" - ca formulare, ideea e ok. și la \"dispare în zile fără rost\"
dar reușită scotomizarea asta a materiilor și a spațio-timpilor.
ce reușești aici este să te uiți la tine cum te uiți la tine. if you know what I mean.
mi-ar fi plăcut să mizezi mai mult pe tensiune, pe swich-uri de planuri/realități, pe contraste-șoc. ceva mult mai impactant. așa cum se vede că ai dorit a realiza.
și e bine că ai ieșit din molcomul ultimelor texte postate. remarc. să vedem ce va fi în următoarele. \"sunt cu ochiul\" pe evoluția ta.
Ela
Pe textul:
„filmul meu" de Marinescu Victor
Recomandat0 suflu
ContextEcaterina, da, nimic tranșa(n)t, nimic etichetat; câteva trăiri arhaice regăsite. Și o linie fină ce desparte somnul de somnambulism. Știu că e ușor disonant, dar trebuia să fac această distincție.
Silvia, textualitatea impune limitări trăindului care vine de tot mai departe, este limita care temperează sau, dimpotrivă, deschide spre. Să ne contagiezi cu entuziasmul acesta.
Ioana, oho, așa da \"ascultare\", e ceva tonalitate arhaică aici, ce-i drept. O muzică a vechilor, primilor oameni. Impresionată că ai receptat-o.
Mulțumesc,
Ela
Silvia, textualitatea impune limitări trăindului care vine de tot mai departe, este limita care temperează sau, dimpotrivă, deschide spre. Să ne contagiezi cu entuziasmul acesta.
Ioana, oho, așa da \"ascultare\", e ceva tonalitate arhaică aici, ce-i drept. O muzică a vechilor, primilor oameni. Impresionată că ai receptat-o.
Mulțumesc,
Ela
Pe textul:
„câteva guri negre sunt de ajuns. enigma" de Ela Victoria Luca
Recomandat0 suflu
ContextMihai, da, receptarea primordială e aici, când simțurile și toate porțile senzoriale sunt deschise, primind ceea ce vine înspre. Da, acest poem este o poveste, pe jumătate nespusă.
Marius, despre podurile de carbon pe care le trecem în orice timp se poate scrie. Nu cu dezamăgire, ci cu luciditate. Și bună vedere.
Mulțumesc,
Ela
Marius, despre podurile de carbon pe care le trecem în orice timp se poate scrie. Nu cu dezamăgire, ci cu luciditate. Și bună vedere.
Mulțumesc,
Ela
Pe textul:
„în fiecare ochi se termină o istorie. pasagera" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextApăi, de tuns e vorba, Ioană, așa cum se tunde mamă dragă iarba, sau crenguțele, sau părul lui Samson, chestia aia: \"la coupure\", care se aplică musai narcisismului când se prealungește, ca să zic așa. Da, cam bitter. Am mai scris pe tonalitatea asta, dar ce-i drept nu știu dacă pe motivul trădării/înșelării.
Ioan, au devenit atât de banale trădările și înșelările, încât nimci nu mă mai întristează sau dezamăgește - prietenii știu de ce.
Ioanilor, mulțumind,
Ela
Ioan, au devenit atât de banale trădările și înșelările, încât nimci nu mă mai întristează sau dezamăgește - prietenii știu de ce.
Ioanilor, mulțumind,
Ela
Pe textul:
„buruieni. să mă înșeli până plesnesc bulbii" de Ela Victoria Luca
0 suflu
Contextaș fi văzut fără prima și ultima strofă, sunt cumva sub realizarea \"miezului\". dar chiar și așa, le voi lua ca prolog și epilog. \"scena\" poetică e consistentă. un text psyche-corp în care transpunerile se pot face ireversibil.
Ela
Ela
Pe textul:
„somnium (2)" de Ioana Petcu
Recomandat0 suflu
Contextcând te eliberezi de preapersonal și rămâne mai mult literar, bine iese când ludicul și imaginarul îmbracă discursul fără să-l constrângă sau să-l artificializeze, când lași un spațiu de joc și de fantasmare și cititorului. chiar și utilizarea unor cuvinte poetice aparent incongruente e bine venită aici. și mai e de apreciat și personalizarea, cât și identificarea cu tot soiul de lucruri. personajele-ființă, personajele-lucru devin \"obiecte\" interne/externe care își creează legături și par a \"vorbi\" aceeeali limbă.
chestia cu napoleonul este cam epatantă, dar și în imaginar, și în ludic, merge, fantasmarea permite.
Ela
chestia cu napoleonul este cam epatantă, dar și în imaginar, și în ludic, merge, fantasmarea permite.
Ela
Pe textul:
„protège moi" de emilian valeriu pal
Recomandat0 suflu
ContextPetre, mulțumesc pentru aprecieri, sunt încă multe de traversat pt o bună poezie.
Ilie, încă nu am văzut așa asemănare între cum scriu eu și cum scriu alți autori pe site sau pe hârtie, și, crede-mă, citesc, oho, tomuri de cărți și valuri de pagini virtuale. Plus că în genere sunt eu în ceea ce fac, scriu, gândesc, nu prea mă las contaminată sau influențată. Dar dacă așa ai perceput tu, pesemne că o fi.
Ela
Ilie, încă nu am văzut așa asemănare între cum scriu eu și cum scriu alți autori pe site sau pe hârtie, și, crede-mă, citesc, oho, tomuri de cărți și valuri de pagini virtuale. Plus că în genere sunt eu în ceea ce fac, scriu, gândesc, nu prea mă las contaminată sau influențată. Dar dacă așa ai perceput tu, pesemne că o fi.
Ela
Pe textul:
„câteva guri negre sunt de ajuns. enigma" de Ela Victoria Luca
Recomandat0 suflu
Contextsă ședem bine și să judecăm p-a dreaptă: io am zâs doar de cele versuri, nu era neuronul meu setat pe motivul scrierii versurilor, ci doar pe lectura a ceea ce vedea. ș\'apăi, știe elian ce zic, iar de s-o supărăcit dana a lu\' banu că veni ela să ia poezia la șters de praf, să o ierte, de-o fost cu bănat. pân\' la anu\', nu mai face. dară cu o singură condiție: să îți faci un cadou poetic (la anul) așa, valoros. ca pentru elian și castelul lui. să ne trăiești frumos, elianule.
Ela
Ela
Pe textul:
„strălucitoare particule de praf" de Dana Banu
0 suflu
Contexte simplă. dă cu ars prolifica ei cornuță prin pântecelu poetic și, vup, iese o cireadă de pui. c-ața-i în casele orgiastcie. nu se știe care cu cine și cum. și, dacă în poet lucrurile sunt clare, pesemne că în cititor laptele-sens se cam taie la final, fiindcă acolo e tot caimacu: vreau să văd și eu cum laptele ei de vacă poate tropăi simplitatea.
o fi... milka, d-aia mov?
o fi... milka, d-aia mov?
Pe textul:
„ars procletica" de dan mihuț
0 suflu
Contextacolo m-am toot oprit. și la \"ceruri primăvăratice\", și la \"depunându-se\". și vocea care se stinge, și chipul uitat, și pletele-n vânt.
protestez: în numele imperiului poeziei, îl chem pe elian cel cunoscut de mine, înapoi.
sau nu mai văd eu bine, din cauza prafvului, din cauza strălucirii?
protestez: în numele imperiului poeziei, îl chem pe elian cel cunoscut de mine, înapoi.
sau nu mai văd eu bine, din cauza prafvului, din cauza strălucirii?
Pe textul:
„strălucitoare particule de praf" de Dana Banu
0 suflu
Contextliricul la el pe cer. eclipsat. sau doar ca să nu urle lupii-cititori la luna plină a cuvintelor goale. care sunt încadrate la poezie. fiindcă ne străduim. să fim poeți. de ceară. și a mai dat și căldura. vai de urma noadtră. că de valoare... mai stăm \"un anotimp, un an, un timp\".
Pe textul:
„Urme de lună" de Alice Diana Boboc
0 suflu
Contextașai cu licorile. se sorb. cu sete. șșșșșșșșveps. și poezia unde este? la început sau al sfârșit?
întreabă-te un pic înainte de a scrie. \"E imposibil să nu...\"
Deși, aici sigur nu te-ai întrebat cât e literatură, cât nu e.
întreabă-te un pic înainte de a scrie. \"E imposibil să nu...\"
Deși, aici sigur nu te-ai întrebat cât e literatură, cât nu e.
Pe textul:
„De la-nceput" de Marius Istrate
0 suflu
Context