în fiecare ochi se termină o istorie. pasagera

cumva se încheie orice istorie se blochează fiecare ușă în orașul meu străzile sunt înfundate definitiv cine știe să privească de la început spre acest capăt nu mai are nevoie de călăuze înainte să plec a trebuit să desprind oamenii unul de celălalt treceau unii prin alții se adânceau o vreme și nu mai voiau să se rupă nu mai voiau să-și miroasă propria piele am vrut să scriu despre toți ar fi însemnat să-l trăiesc pe fiecare așa cum a fost dar m-am oprit la timp și am ales în locul lor o piele fără miros acum nu mai am ce scrie în orașul acesta poeții sunt blestemați e drept sunt prea multe guri deja descusute sunt prea mulți ochi din care se revarsă resturi plec plec și las istoria lor în pace