Ela Victoria Luca

Gabriela
E interesant ca ti-am creat un sentiment de acasa, desi eu sunt departe, desi recunoasc si aici m-am simtit ca si cum mi-ar fi casa. O altfel de casa. Multam pentru adierea usoara printre cuvinte.

Dedal, arcadele mereu ma cuprind ca si cum le-as fi cautat intotdeauna. da, in franceza cintecul e altfel. in romana este numai o redare asemanatoare. Ma bucura regasirea, te astept mai departe.

sandra
De fiece data cind scriu bilingv, scriu intai versiunea franceza, cea romaneasca fiind o simpla adaugire pentru aceia care nu cunosc franceza. poate va veni clipa in care voi relua versiunile romanesti pentru a le desavirsi. Acum insa e atita aer parizian in mine incit... imm, jasmine, tu le sens...

Magdalena
Fluturii vii, albastrui-azurii prin verdele intens al ierbi si roze multicolore, arcadele podurilor mirate de o mina alba prinzindu-le usor ca pe o frunte inalta, mereu ingindurata. Suflet hoinar, femeie a apelor. Iti multumesc mult pentru cum te apleci sa ma privesti dincolo de cuvinte.

Drag voua, de departe inca,
Ela

Desigur că aici liricul este într-o rară profunzime, melosul își are tonuri grave, lasă repetiției sensurile și cuvintelor amploarea sensurilor, între un feminin labirintic și un masculin căutător.
Și pașii se poartă spre o cameră de lcuru a spiritului acolo unde feminitatea se scrie singură, iar cărțile...

\"cărțile șușotesc emoționate
cărțile poposesc imprevizibil în meditație
cărțile voluptuoase femei
satisfăcute de o singură privire\"

Am privit fiecare poezie a ta angela, am adunat-o de pe fiecare raft de spirit, am simțit-o din fiece por al lumilor mele pietroase, de vremuri.
Și mă încearcă doar izbucnirea unei admirații.
Măiastră femeie se înalță din pietrele-cuvinte aici.

Ela

Sorana, felice tie pentru glasuire.
Stii sa cuprinzi binecuvintarea ascunsa in umbra blestemului. Iata: \"Încă de la primul Dumnezeu
M-a purtat prin haos și Eden,
Am călătorit în cerc
Și-am fost predestinați
Să fim și prinți și cerșetori,
Și arși de soare
Și înghețați de frig...\"

Merita sa te citim agale, Sorna, sa ne luam la intrebari firea.

Firefly, eu cind pling inchis sau deschis nu mai pot scrie. Aici e scriere, ceea ce inseamna in mine viata. Este o istorie ce mi se arata si care ma lasa in astfel de cuvinte aproape smulse din inimi. E istoria unor oameni. Adevarul ei. Atit. Multumesc pentru cum ai simtit-o. Si pentru ca ai revenit.

Iulian, este la personale fiindca ultimele mele texte au fost la personale, multe altele vor fi la fel. Este ceva ce ma inspira din viata oamenilor sau din calatorii, din viata zilelor traite. Nu te speria, la limita intre fantastic si real, viata noastra. Multam pentru ginduri, mereu fidel.

Octav, este o experienta de viata care mie mi-a inspirat aceste versuri, dincolo de otice canon al scrierii. Indrazneala uneori e si binevenita. Si daca starea ta sufleteasca nu a avut nuanta trairilor din aceste versuri, e bine. Nici sa nu o aiba urmatorii ani buni. Multam.

Alma, dincolo de tehnica si curent literar, tu ai simtit poemul acesta fara canoane, numai traire, ai scris un altul vad, cu intreaga rigoare, asa cum te cunosc, cu inspiratie si gratie. Multumesc pentru acest semn, poate ca il asteptam. Uneori scriu ceea ce se intimpla in oameni.

Erika, iti multumesc pentru versuri si pentru ceea ce simtit, eu ramin uneori la marginea gindurilor si a trairilor celor ce sunt in viata mea. Si scriu. Voi scrie desigur si altfel.

Hanelle, fain titlu, ma bucur ca ai surprins versurile-esenta din poezia asta abia scrisa. Si, de au fost atit de frumoase, le prinde undeva intr-un gind. Multam pentru zimbet.

Multumesc voua,
Ela

\"Clean-up\", dădu el comanda
pe-un buton de curățare.
Uite-acu mai merge banda
\"Detergentul\" e-n tastare!

Adină, Adină, tu destălmăcești și apele mele tulburi și apele mele line, și meditația, și sacrul. Impersonal, tu, într-adevăr. Doar marea din sufletul tău a auzit nerostirile mării din spiritul meu. Gratitudinea mea. Pentru a ta înțelepciune.
Drag,
Ela

Iasomie, Iasomie, hai să mergem împreună la cumpărături... peste o inimă sau două sigur vom iubi fără absurd, fals preț. Mulțam pentru deplinătatea lecturii scrierilor mele.

Adinutza, este in doi timpi, da, cele din urma strofe sunt in plan anterior, asa cum ai simtit... iarasi peste putinta maea de a intelege cum reusesti, copila draga, la numai 19 ani... Cred ca stiu raspunsul, fiindca potentialul autentic creator apare la orice virsta. Da, ea vrea metamorfoza Ei si a LUi, intr-un posibil lumesc, dupa ce Zeii au adormit.
Multumesc, fata din munti!

Drag, Ela

Frumoasa geometrie a nispului desenezi prin cuvinte, desi spui - sa te cred nu pot :) - ca \"nu mi-a placut niciodata nisipul/nu puteam avea incredere in el\". E un trecut la care faci referinta, poate ca acum, descoperind jocul nisipurilor (si in iubire asa de putin credem in celalalt, in noi..., vei putea crede macar in secundele clepsidrei tale.
Sfirsitul este ca o pedeapsa, meritata sau nu doar nisipia ta iubire o poate stii.

Drag, Ela

Eugen, trezind polemici, e clar ca in spiritul nostru Eminescu nu doarme, indiferent de cum il patreaza fiecare treaz. L-am citit, fireste, l-am recitit. Fireste. Uneori cu fascinatie, alteori cu inghetare. De mult nu l-am mai recitit.
textul tau mi-aamintit insa de o intimplare banala din liceu; profesorul de literatura - s-a dus prea tinar si el -m scriitor, era exigent in ale liricii, scrisului, intelesului, lecturii. de mult nu mai daduse un zece. O teza. Zeci de comentarii (citi s-au chinuit sa le invete pe de rost! eu nu reușeam, le scriam ad-hoc, de fiecare data altfel), sinteze, analize de text etc. Mult. Complicat. la teza, uimire. Nimic nu a dat din toate astea, nimic. A desprins 6 versuri din \"Calin - file din poveste\", spunind sa scriem noi ce dorim despre ele, sa facem ce vrem cu ele. Panica, proteste, furie, pagini goale, scrisniri din dinti, iesiri din clasa cu revolta. El, profesul, statea linistit. Eu am scris șase pagini. Note proaste, lacrimi, injuraturi. Luasem zece. Uimire. Si in mine, si in toti. M-a sfatuit sa urmez literatura. Nu i-am urmat sfatul, ci doar am continuat sa scriu.
Fiindca mi-am amintit in ziua aceea de ce citisem in \"Arta conversatiei\", ca \"fetele cu zece la literatura nu au noroc in viata\".
Ca-i asa sau nu, \"tu te-ntreaba și socoate\". Cert este ca dincolo de pragul școlii și cataloage, Eminescu va fi citit. Chiar și pentru a fi polemizat. Și așa va fi în toate timpurile cu spiritele controversate, nu?

Cu binețe,
Ela

Loreana:
Ce sa-i faci, asa-i in lume
Cind te uiti la cineva
Il masori dupa cit spune
Nu dupa cum e vorba sa.

(Lore, am ris aseara de confuzie si am facut si-o epigrama ca nu sunt \"cavalerul\", sabia mea e doar cuvintul, mai mult n-am ca si cavalerul! Cel mult sunt muschetara... Drag)

Dumitre:
Duduia de e deșteaptă
Te-a cam prins cu-nșelăciunea,
Ea la primul colț te-așteaptă
Iar atunci să vezi... minunea!

Mir\'aj, am ametit un pic din ce mi-ai scris in final. Fug in stil Bach sa vad ce este...eminescian la mine?!
E doar un cintec inspirat de Erika si Walter.
Iti voi rosti mai departe, te astept pe orice prag,cu drag
Ela

Marie, in ceea ce scrii tu despre poeta din mine ma lasi fara cuvinte, sau ma lasi mult mai ingenuncheata pe piatra... Pe Temelia a ceea ce sunt cuvintele in mine. A ceea ce sunt trairile in mine, a ceea ce este fecund in mine.
Este o sculptura a lui Rodin, \"Danaida\", in care ma regasesc uneori si care face din mine o poezie. A mai fost sa fie o data incercata, astazi iarasi ma-ncearca. Marmura alba are urme roz-vinetii. Rodin stia oare? Sau doar o femeie concreta le poate simti?
Urmele gindului tau ma fac sa merg mai departe. Fecund.
Multam, Marie.
In-genuncherea este starea de dinainte de mers,de pasire, de ispasire...
Drag,
Ela

Ana, mulțumesc, o clipă am crezut că lumea a uitat indigoul deoparte... Mă bucur că tu l-ai păstrat. Te aștept cu drag, tu să scrii mai departe. :))

Drag,
Ela

Ma bucura ca asculti cintecul solitudinii mele.. Nu pot scoate traducerea, o las pentrru acei care nu cunosc franceza. Poemul a fost initial scris de mine in franceza si de aceea poate are mai multa muzicalitate in acea versiune. Te astept cu drag mai departe, pe alt mal de mare.

Drag, Ela

Cind trec pe acel pod, spre mine insami, spre stepe dobrogene, am sentimentul ca tot cenusiul ce se arcuieste pe sub privirea mea, se coboara din albastrul-verde al apelor unin malurile la nesfirsit. Timpuri, locuri, oameni, vieti.
Multumesc, dana, pentru acest liant.

Drag, Ela

Cristian, ma bucura ca ai citit cu placere poeezioara asta. Eu nu cer pastel, eu primesc si daruiesc. E simplu... Multam, te astept cu drag oricind.

Ela

Lory, nici eu. Lucrez și încerc să creez. Să pot să îmbin felurile de a trăi. Mulțam, să-mi revii, îți voi veni.

Drag,
Ela

Si uite-asa e-n viata
Cind vrei sa nasti ceva de pret
te-apuca imediat o greata
Si te trezesti cu alt dispret.

(Ioane, epigramele atle recitate la un microfon singuratec in Bucuresti au stirnit hohote nestapinite de ris... Cartea?)

Drag, Ela

Multumesc, Elena, fiecare din noi rezonam la acele lucruri care ne ating fie spiritul, fie sufletul, fie ceva ce reverbereaza oricum in noi. Sa ne regasim \"colțul din dreapta sus\".

Drag, Ela