sufăr de dragoste de viață,
doare cumplit,
sufăr de bunătate,
dăruiesc cu generozitate gânduri
și nu o dată m-am trezit cu capul dat de toți pereții...
când nu-mi mai rămâne nimic,
m-agăț
astăzi m-am trezit cu dor
de pădure,
de verde crud,
de soare miere,
de glasuri ascunse printre frunze,
de adiere de viață...
m-am trezit lăcrimând,
de dragoste,
de miros primenit de
18 ani
ce poate fi mai frumos
decât să fii tânăr?
când ai 18 ani,
dansează cu tine
vântul, păsările, cerul, soarele, luna și stelele,
toate se prind în jurul tău.
te mângâie razele
anii trec,
zboară și prind în dansul lor
oamenii dragi,
imagini ce-ți dau putere să mergi mai departe.
timpul nu-l poți opri,
privește-l ca pe un cadou al divinității...
amintiri de
Ce-ar fi să facem o horă,
Una cu Oameni
Care știu să râdă când sufletul plânge,
Care știu să mângâie când sunt plini de răni,
Care știu să plângă când nu-i vede nimeni,
Care știu să alunge norii
Ia cana cu vin fiert
Și ieși la poartă,
Ascultă hornurile caselor înfierbântate de fum,
Lătratul câinilor amețiți de luna
Care cu fața-i senină zâmbește pământului
Îmbrăcat în culori de toamnă
Nu-mi place toamna
Chiar dacă am început să semăn tot mai mult cu ea.
Mă pierde printre culori ca într-un deșert,
Vântul mi-amestecă gândurile și așa de-a valma,
Mai e și ploaia care nu face
Nu aștepta să treacă clipa,
E ca și cum viața s-ar sparge în mii de bucăți
Lovită de nepăsare.
Timpul nu stă în loc
Aleargă-l cu disperarea atletului
Cu iz de învingător,
Lasă-i vremii
Încă o vară...
Am luat culorile din soare
Le-am pus pe piele
Fără vreun plan anume.
Am amestecat toate nuanțele de la galben la maro,
De la crem la roșu,
Am pus gândurile
visam că zbor
îmi plăcea
nu voiam să mă trezesc.
de ce a sunat ceasul?
chemarea lui venea la pachet
cu zâmbetul sarcastic
al unei clipe
pierdute deja.
visul,
zborul,
și
De dor se-aprinde soarele,
Arde ca miile de torțe ale soldaților
Rătăciți în întunericul de nepătruns al disperării.
Flăcările-i dansează după muzica vântului pârjolit,
Mănâncă și ultima
să visezi cu ochii deschiși
când anii nu-i mai ști număra,
să zâmbești împroșcând în jurul tău lumină
când sufletul plânge,
să iubești ploaia și să râzi când pașii strivesc noroiul
Azi
Mângâie munții
cu pasul,
cu privirea,
cu gândul,
umple sufletul de frumos
creează
refugiu pentru tristețe.
Atinge apa mării
cu palma,
să curgă printre degete
toată neliniștea
Astăzi am râs mult,
Cu gura pâlnie am râs,
De glume cu interes și fără,
De orice lucru din jurul meu
Am tot râs...
Și
Alături de mine au fost
Oameni
Cărora nu le era teamă să râdă.
Am
împrăștie-mi gândurile,
să nu știu de lacrimă,
temă,
incertitudine,
dor...
adună-mi amintirile
să fie bucurie,
îmbrățișare,
inima ta
neschimbată
să rămână a mea...
invitată de primăvară la ceai
iarna albă și rece
și-a așezat fotoliul în vârf de cireș.
rochia ei îmbrățișa totul
verdele crud dădea bine pe albul pur
oferind grandoare grădinii.
mulțumită
nu alerga cuvintele fără rost
se pierde conținutul
mesajul
lovit de incertitudine
este unul rănit
orice alergare
să fie una spectaculoasă
de preferat
cu mulți câștigători.
La noi acasă vară înseamnă miros de tei,
Cireșul din deal cu crengile-i sărutând pământul reavăn,
Miros de fân și coacăze negre,
Zmeură-n gradina cu de toate,
Povești depănate seara-n pridvorul
Cerul plângea,
Sângerau pașii mei,
Trebuia să ajung la tine!
Zgomotul vorbelor striveau
Gândurile amplificate de dor,
Licori fără de gust mă pierdeau printre cuvinte.
Dulce,
Îmbrățișarea
Greierii cântă, nu-i mai aud,
Plânsetul meu interior e mult mai zgomotos decât muzica odihnitoare a verii.
Soarelui nu-i mai pot vedea strălucirea,
Căldură lui mă arde acum,
Nu-mi mai aduce
Dacă furnica ar avea aripi
Realizezi câte lucruri ar putea să facă?
Era o poezie -"O furnică duce-n spate
Un grăunte jumătate..."
Am putea să o folosim pe post de dronă.
Ar semăna,
Ar
Să fii părinte
E-un lucru minunat
Chiar nu contează
De-i fată sau băiat.
Să fii părinte este cel mai greu,
Nu tulbura albastrul ce scaldă rolul tău!
Copilul crește și dacă tu nu ești,
În
Astăzi,
Fiul meu
M-a împlinit.
Dovada că
Am trăit fiecare clipă cu folos
A fost pecetluită.
Mulțumesc Doamne
Că m-ai învățat
Cum să dau aripi de vultur Omului.
DE