Sari la conținutul principal
Poezie.ro

Călăuză

Azi, printre resturi de iarnă, ghioceii și-au scos capetele, sfidând gerul și neaua. Mi-au zâmbit ștrengar și m-au invitat la un pahar de viață, cu de toate decorată. Am zâmbit. O lacrimă

@dumitrescu-elenaDEDumitrescu Elena
0
0

Amărăciune

Uneori mă chinuie gândul că m‑aș putea risipi în bezna acestui timp apăsător. Tot mai rari sunt cei care, într‑o lume încărcată de zgură, mai știu să rămână Oameni. Și mult mai

@dumitrescu-elenaDEDumitrescu Elena
0
0

Doamne, te rog!

Ce mi-aș mai putea dori? Dumnezeu mi-a dăruit speranță Atunci când eram îngenuncheată. M-a ridicat când alții m-au ajutat să cad, Mi-a șters lacrima ce o simțeam căzând adânc în mine.

@dumitrescu-elenaDEDumitrescu Elena
0
0

Cine?

Am așezat un fir de păr negru pe un petec alb de hârtie, un petec de viață, o fărâmă de timp? Negrul și albul imaculat – o zi suspendată între lumi, fără început, fără sfârșit. Un

@dumitrescu-elenaDEDumitrescu Elena
0
0

Greva

Azi, pentru că am putut alege, am decis să-mi fie lene, să uit de multe profesii cotidiene: soție, mamă și altele... balastul l-am aruncat în colțul cu „de uitat”. Am trimis în

@dumitrescu-elenaDEDumitrescu Elena
0
0

Scrisoare pentru mama

viața-i se citește-n ochii pădure, dulceața lor șterge umbre cenușii, tunet de șoapte. chipu-i, păstrează adânc în el, doruri călătoare, infinitul dragostei - neostoită fântână

@dumitrescu-elenaDEDumitrescu Elena
0
0

Fii omul care aduce lumină

Nu trebuie să fii perfect. Nu trebuie să fii erou. E suficient să vrei să fii un om bun. Frumusețea adevărată nu se vede cu ochii, Se simte cu sufletul. Ea trăiește în gesturi simple, în

@dumitrescu-elenaDEDumitrescu Elena
0
1

Aș...

Aș vrea să fiu ploaie, Să spăl, în ropote, dezamăgirile unei zile sufocată de poveri nebănuite... M-aș strecura gingaș printre gânduri răvășite de vreme, de uitare, Și-aș destrăma impuritățile

@dumitrescu-elenaDEDumitrescu Elena
0
1

Doar timp ...

Tinerețea este a unei vârste!? Sufletul, copil zglobiu, Aleargă fără popas, Aripile-i, muguri de viață, Se zbat rătăcind pe cărări bătătorite. Mi-e dor de mine ieri, Mă doare azi, Mă

@dumitrescu-elenaDEDumitrescu Elena
0
0

Te rog

Mai stai și în seara asta cu mine, N-am să mai spun nimic, Cu capul pe umărul tău, dacă mă lași, Am să-ți privesc chipul, Am să-ți număr toate cutele, firele albe, Am să-mi aduc aminte toate

@dumitrescu-elenaDEDumitrescu Elena
0
1

Iubește!

Să fii iubit e ca și cum Dumnezeu te-ar săruta pe creștet, Să iubești e ca și cum El ți-ar spune povești în fiecare seară. Nu există fericire mai mare decât cântecul dragostei în zori de

@dumitrescu-elenaDEDumitrescu Elena
0
4

Sufăr

sufăr de dragoste de viață, doare cumplit, sufăr de bunătate, dăruiesc cu generozitate gânduri și nu o dată m-am trezit cu capul dat de toți pereții... când nu-mi mai rămâne nimic, m-agăț

@dumitrescu-elenaDEDumitrescu Elena
0
4

Azi...

astăzi m-am trezit cu dor de pădure, de verde crud, de soare miere, de glasuri ascunse printre frunze, de adiere de viață... m-am trezit lăcrimând, de dragoste, de miros primenit de

@dumitrescu-elenaDEDumitrescu Elena
0
0

Majorat

18 ani ce poate fi mai frumos decât să fii tânăr? când ai 18 ani, dansează cu tine vântul, păsările, cerul, soarele, luna și stelele, toate se prind în jurul tău. te mângâie razele

@dumitrescu-elenaDEDumitrescu Elena
0
0

Confesiune

Nu-mi place toamna Chiar dacă am început să semăn tot mai mult cu ea. Mă pierde printre culori ca într-un deșert, Vântul mi-amestecă gândurile și așa de-a valma, Mai e și ploaia care nu face

@dumitrescu-elenaDEDumitrescu Elena
0
0

Zboară...

Nu aștepta să treacă clipa, E ca și cum viața s-ar sparge în mii de bucăți Lovită de nepăsare. Timpul nu stă în loc Aleargă-l cu disperarea atletului Cu iz de învingător, Lasă-i vremii

@dumitrescu-elenaDEDumitrescu Elena
0
6

Mai sper

să visezi cu ochii deschiși când anii nu-i mai ști număra, să zâmbești împroșcând în jurul tău lumină când sufletul plânge, să iubești ploaia și să râzi când pașii strivesc noroiul

@dumitrescu-elenaDEDumitrescu Elena
0
0

Sfat

Pe prost Lăsă-l să șadă, Nu-l deranja, Prea mult balast, Nu ridica și praful! Lasă-i înțeleptului Cugetarea, Va ști să coloreze michelangelian Totul.

@dumitrescu-elenaDEDumitrescu Elena
0
0

Bucurie

Astăzi, Fiul meu M-a împlinit. Dovada că Am trăit fiecare clipă cu folos A fost pecetluită. Mulțumesc Doamne Că m-ai învățat Cum să dau aripi de vultur Omului.

@dumitrescu-elenaDEDumitrescu Elena
0
0

Mărturisire

Pe cărările rătăcite ale drumului meu Te-am căutat, Te-am lăsat să-mi furi Rând pe rând Toate gândurile. Mi-ai coborât în suflet Mi-ai luat dimineţile, Cu toate ale lor, Nopţile, Ascunse

@dumitrescu-elenaDEDumitrescu Elena
0
1

de ce?

de ce-mi este teama? zilele curg din brațele timpului, va fi la fel pâna la capat… există un punct final - un început chiar dacă azi simt cum m-apleacă lacrima. ți-am lasat pe marginea

@dumitrescu-elenaDEDumitrescu Elena
0
0

Poveste cu unhappy end…

“Soarele râde mami, mă privește și-mi încălzește obrazul. De ce tataiu nu iese din casa și doarme așa mult? Mi-a spus că-i este frig, să vină afară, că-l încălzește soarele…” Tataiu nu iese

@dumitrescu-elenaDEDumitrescu Elena
0
0

Tristețea ploii

cum aș putea să-i explic fiului meu că astăzi sunt tristă, că amintirile sunt peste tot în juru-mi închizându-mă în cercul lor mai strâmt astăzi ca ieri, din ce în ce mai strâmt… că somnul nu mai

@dumitrescu-elenaDEDumitrescu Elena
0
0

Suferință

Se-adună boabe de rouă în ochii de copil Nu pot face nimic și simt în stomac fiecare lacrimă, Inima mi-e plină de spini ascuțiți Și gândurile se-amestecă în ploi târzii de vitregă

@dumitrescu-elenaDEDumitrescu Elena
0
1

Poezioare pentru Alex

*** 1 *** Pisica suferindă Măi Ionică, un’ te duci De alergi parcă vin turci? Pisicuța mi-e bolnavă Și cum sunt băiat de treabă Dau fuga la farmacie Să-i cumpăr o doctorie. Mi-ar fi spus

@dumitrescu-elenaDEDumitrescu Elena
0
0

Dezamăgire

a fost o întâmplare, numai atât. credeam: ce n-am sperat în clipa aceea! fără să bănuiesc că pentru tine nu eram decât un obiect aruncat și găsit din întâmplare. A fost numai atât!

@dumitrescu-elenaDEDumitrescu Elena
0
0

De vorbă cu buni…

- De ce ai fața așa … șifonată? - De timp… - Dar ochii de ce sunt atât de blânzi și lăcrimoși? - Se oglindește sufletul în ei și curg râuri de dragoste de viață. - Mâinile, picioarele, cine le-a

@dumitrescu-elenaDEDumitrescu Elena
0
3

Despre amintire...

Amintire: trecut dezgolit, cerneală aruncată peste ieri, unealta a durerii, bucuriei zilei ce stă să vină, lacrima a tipului-nu vrea să plece, loc de refugiu al celor încărcați de povara

@dumitrescu-elenaDEDumitrescu Elena
0
0

De ce ...

“Fiul meu, cel mai frumos copil din lume”, spune mama, “Mama mea, cea mai bună mamă din lume”, spune fiul. Într-o lume cu cei mai frumoși copii, cu cele mai bune mame, “Unde se-ascunde mama

@dumitrescu-elenaDEDumitrescu Elena
0
0

fiul meu nu știe multe lucruri?

fiul meu nu știe multe lucruri, explorarea lucrulilor simple îi umple curgerea timpului, aleargă, “să plindă cionicătoarea”, de stângăcie pașii se ciocnesc, balaurul “piatlă” genunchi-i julește,

@dumitrescu-elenaDEDumitrescu Elena
0
5
Toate cele 30 jurnale sunt incarcate