Greva

Azi, pentru că am putut alege, am decis să-mi fie lene, să uit de multe profesii cotidiene: soție, mamă și altele... balastul l-am aruncat în colțul cu „de uitat”. Am trimis în singurătate toate nimicurile cu care ne umplem viața, pedeapsă timpului ce curge fără popas. Azi am ales să stau cu tine, fiul meu, să-ți ascult temerile, să mă transform în copil și să te rog să te joci cu mine, să-mi cer iertare pentru ieri, când tu aveai nevoie de asta — iar eu aveam prea puțin timp pentru esența vieții... Azi am ales să las trecerea timpului fără tribut, fără plată. Dar... cine-mi dă voie să uit de mine azi? Tu, mai vrei să te joci cu mine?