Raiul meu
Strânge‑mă în brațe și lasă‑mă să visez cu capul pe umărul tău. M‑aș imagina prințesă și aș aduna stelele, licuricii și fluturii. M‑aș prinde în dansul lor și, când aș obosi, l‑aș ruga pe
DEDumitrescu ElenaRătăcesc
Nu te neliniști când gândurile mele se rătăcesc, din când în când. Le poartă ploaia atunci când firul ierbii râde ștrengărește, le ridică fluturii când vara adoarme în lumina ei caldă,
DEDumitrescu Elenapași în noapte
umbre legănate de vânt se-aștern pe cărare. luna desenează siluete în cale, șoapte domoale curg, ca o chemare. cărarea înghite tăcere și vis, pașii tăi... ai mei... totuna — ascund în noapte
DEDumitrescu ElenaIertarea nu uita!
dacă astăzi te-am iertat, n-o lua de la capăt! sufletul nu se dă bătut, nici când dorul doare, nici când timpul tace, nici când pustiul e mai pustiu... sufletul știe, toate-s
DEDumitrescu ElenaNoi
Când spui "noi" spui mai mult, mai mulți, mai multe... Mai mult dor, mai multă nevoie de o îmbrățișare, mai multe piedici, și totuși mai multe mângâieri. Vorbe bune, strângeri de
DEDumitrescu ElenaDespărțire
M-am ridicat pe vârfuri Să ating indiferența vorbelor tale, Să opresc cu tăcerea dintre două lacrimi Gândurile nerostite... Vorbele îmbrăcate în ură Să le agăț în cuiul uitării, Să mă mint
DEDumitrescu ElenaCopil de ieri...azi
Eu mi-s de la țară, Acolo m-am iscat, Crescut-am printre arbori Și-n iarbă m-am jucat. Aveam prieten curtea, Ograda era mare, Rai, pădurea Gârla, scăldătoare Mângâiere, rătăciri de
DEDumitrescu Elenafericire...
să te agăți cu sufletul de cer, să-l cobori în adâncul mării, să te ascunzi unde mare și cer una sunt, să găsești contopirea dintre minus și plus infinit, se poate? asta ar putea însemna
DEDumitrescu ElenaCântec de viață
am râs, îmi place să râd clopotul fericirii sună ciudat are și miere, are și pelin, are culorile ochilor de copil, lacrimile îngerilor. am plâns, nu mi-a plăcut, fulgerul
DEDumitrescu ElenaCărți
Înconjurată de cărți... Ce să aleg? Așteaptă, Nu se plictisesc, Nu plâng, Iartă. A apărut curcubeul... Nu am văzut ploaia M-au învitat la ceai Fraze amestecate. În peisajul meu
DEDumitrescu ElenaVersuri
Cuvintele freamătă Se zbat sub frământările de limbă, Dau timpului Descânt sufletelor bolnave.
DEDumitrescu ElenaPrimăvară
Primăvară, Cu dor de cuci Prinși pe la cuiburi Rătăcite prin desișurile despletite, Cu dor de verde Ce curge în nuanțe suave Peste pământul răscolit De prea mult nou dintr-o dată, Cu
DEDumitrescu ElenaMama
E primăvară iarăși în sat, Mama așează masa în grădină, Ne adunăm cu toți ca și altădat' În jurul ei să-i spunem, Ce bine este mama în a ta lumină! Ne-a pus pe masă bunătăți Și-n inimă ne-a
DEDumitrescu ElenaUrare
anii trec, zboară și prind în dansul lor oamenii dragi, imagini ce-ți dau putere să mergi mai departe. timpul nu-l poți opri, privește-l ca pe un cadou al divinității... amintiri de
DEDumitrescu ElenaRugăminte
Ce-ar fi să facem o horă, Una cu Oameni Care știu să râdă când sufletul plânge, Care știu să mângâie când sunt plini de răni, Care știu să plângă când nu-i vede nimeni, Care știu să alunge norii
DEDumitrescu ElenaNoiembrie în noapte...
Ia cana cu vin fiert Și ieși la poartă, Ascultă hornurile caselor înfierbântate de fum, Lătratul câinilor amețiți de luna Care cu fața-i senină zâmbește pământului Îmbrăcat în culori de toamnă
DEDumitrescu ElenaÎncă o vară
Încă o vară... Am luat culorile din soare Le-am pus pe piele Fără vreun plan anume. Am amestecat toate nuanțele de la galben la maro, De la crem la roșu, Am pus gândurile
DEDumitrescu ElenaVisam
visam că zbor îmi plăcea nu voiam să mă trezesc. de ce a sunat ceasul? chemarea lui venea la pachet cu zâmbetul sarcastic al unei clipe pierdute deja. visul, zborul, și
DEDumitrescu ElenaCăldură
De dor se-aprinde soarele, Arde ca miile de torțe ale soldaților Rătăciți în întunericul de nepătruns al disperării. Flăcările-i dansează după muzica vântului pârjolit, Mănâncă și ultima
DEDumitrescu ElenaAzi...
Azi Mângâie munții cu pasul, cu privirea, cu gândul, umple sufletul de frumos creează refugiu pentru tristețe. Atinge apa mării cu palma, să curgă printre degete toată neliniștea
DEDumitrescu ElenaBucurie
Astăzi am râs mult, Cu gura pâlnie am râs, De glume cu interes și fără, De orice lucru din jurul meu Am tot râs... Și Alături de mine au fost Oameni Cărora nu le era teamă să râdă. Am
DEDumitrescu ElenaO clipă
împrăștie-mi gândurile, să nu știu de lacrimă, temă, incertitudine, dor... adună-mi amintirile să fie bucurie, îmbrățișare, inima ta neschimbată să rămână a mea...
DEDumitrescu ElenaCulori
invitată de primăvară la ceai iarna albă și rece și-a așezat fotoliul în vârf de cireș. rochia ei îmbrățișa totul verdele crud dădea bine pe albul pur oferind grandoare grădinii. mulțumită
DEDumitrescu ElenaCuvinte
nu alerga cuvintele fără rost se pierde conținutul mesajul lovit de incertitudine este unul rănit orice alergare să fie una spectaculoasă de preferat cu mulți câștigători.
DEDumitrescu Elena