Doru Alexandru

destul de aproape, si totusi foarte departe...
ingerul acela poate ca e de gen feminin, dar are cu totul o alta forma ;)

frumoasa imagine ai creat tu. e o alta viziune. si poate ca da. poate ca e rosu feminin.
multumesc de trecere, Mihai

drag, Doru

nu stiu ce sa raspund... am cam pierdut obiceiul de a raspunde. multumesc de cuvinte, Marian. te astepta sa mai treci.

drag,
Doru

nu stiu ce sa raspund... am cam pierdut obiceiul de a raspunde. multumesc de cuvinte, Marian. te astepta sa mai treci.

drag,
Doru

ce pot spune... multumesc de trecere.

Maria: nu intotdeauna este asa
MA: sper sa iti fi placut intr-adervar mica mea poveste

semnele zodiacale isi au si ele semnificatia lor, dar nu legat de text. sunt semnaturi. leul - fotograful & modelul, berbecul - vesnicul incapatanat = eu.

intotdeauna dincolo e mai mult, nu-i asa? intotdeauna interpretam.

multumesc de trecere, Alina

drag, dor
d.c.

textule meu e doar o joaca de cuvinte...

majoritatea dintre ele, draga Maria, sunt reale

tot ceea ce e in ghilimele sunt citate mult prea reale...
nu se vrea o poezie...
doar niste ganduri satirice...

subintelesul lor e mare... FOARTE mare

\"Și noaptea albă parcă n-o resimt
Cînd eu mă tu… tu niciodată eu!\"

De nicăieri în nicăieri plecând venit...

Am citit rând cu rând un text pe care nu cred că l-aș putea aprecia la adevarăta sa valoare. O răbdare uimitoare de a citi și vedea printre rânduri, de a aduna cuvintele și a le pune cap la cap; felicitări Maria pentru un text pe care l-am simțit prin tot frigul din furiile mele de acum.

Prea frumos pentru a fi scris de un om, așa că am să te ridic la rangul de înger.

D.C.

OK... Corectat. Scuze de greseli. Fusese transcrisa in 3 minute, inainte sa plec.
Cat despre partea cu subiectul fumat... cred ca... oare ce subiect nu a fost fumat deja? E doar o parere. A mea :P. Asa cum si tu ti-ai spus parerea aici.

D.C.

tacerea e un lucru care nu incepe si nu se termina niciodata...

de data aceasta personajele sunt impreuna - cu ele si cu...

nu va mai exista si o parte a treia
sper

mi-ai citit biografia... e clar...

am incercat sa incriptez intr-o poezie ceva ce mi s-a intamplat de mai multa vreme incoace... poate ca e reuista, poate nu - tu in postura de cititor esti mai indreptatit a spune lucrul asta.

cat despre biti... chiar am o problema mare...

Cineva zicea odata \"cartile-s nemuritoare\"...nedeschise de suflet-copil..., iara un suflet de copil scrie aici, povesti de un cosmogonism complet superior.

Niciodata nu voi mai scrie!...O, Doamne nu tacerea!
Lasa vioara sa-mi planga drama netraita inca, lasa moale clapele clavirului...lasa-ma sa le cant. Fi-voi eu doar cand voi nu veti mai fi? Te lovesti de aceleasi dileme ale tacerii, precum ma loveam in trecut; te lovesti de o dilema a vietii pe care putini mai indraznesc a o cunoaste in felul in care tu te avanti a o cunoaste - iubirea. Pe de alta parte NU e numai iubirea, te avanti si mai departe spre cunoastere. Mana stanga a terminat de pictat mana dreapta. Indrept penita spre umeri; imi voi face aripi din cuvinte, asa cum voi va claditi castele pe ele...eu imi voi face aripi de povesti.dar nu voi mai scrie niciodata asa! Micuta creatoare incepe sa isi construiasca o lume, propria lume, incepe sa se transforme in mit prin aripile pe care si le creeaz, nu fara sens, din cuvinte. Spre aducere aminte...

\"Scrie, scrie-te, fii oamenii-litere! Scrie-te, dar in taina.\" Intreaga poveste se deruleaza in doua lumi, cea cosmogonica si cea dragostei nebune. Si totul poate... spre aducere aminte... sau poate... spre neputinta de a mai tine in sine.

Am sa o citez si pe Ela, cand spune ca te citeste ca și cum ai fi scris dintotdeauna proză poetică; si ma cutremur de durerea ce o vad in singuratatea ta. Si totusi... cineva te vede, Iris, cineva te vede, floare nestemata, si cred ca stii la cine ma refer...

imi doream foarte mult sa vin, am sa fiu langa voi doar cu sufletul de data aceasta...

mai ales ca sufletul meu e atat de aproape de voi... in Iasi...

Mie mi se pare bestial! Cu toate că, m-am obișnuit deja cu textele lui Sache, și... uneori, îl citesc înainte să termin de citit...

Tot înainte, Sorine... Veselia e arma ta cea mai de preț!

Drag,
banalul dor

Dragul meu Sorin, ai văzut mereu în mine ceea ce nici eu nu văd. Ceea ce îmi spui tu în comentariul meu îmi dă de înțeles că pot fi citit... Textul ăsta face parte din obsesia mea de a încripta cât mai mult; îmi pare bine însă că poate fi descifrat. Că POATE fi înțeles.

- Dorule, ce s-a întâmplat atunci, pe deal?
- Irina, din punct de vedere a ceea ce crezi tu, nici eu nu știu mai multe. Din punct de vedere uman ea...

Va răspunde, Sorin. Va răspunde, iară când se va întâmpla acest lucru, Tudor își va fi știut drumul, iar premoniția sa va fi luat sfârșit... Dar până acolo mai e ceva de scris...

Drag,
Dorul

mi placut sta stii - ai un talent si o viziune aparte, iar lucururile astea te fac speciala. mi-a placut in special prima parte, primele imagini duse usor in apropierea divinitatii, urmate de ultimile doua versuri ale poeziei tale.

intr-adevar ceva frumos

drag,
dor

o frumoasa fuzionare a materialului naturii razvratite in timp de toamna cu starile spirituale ale unui suflet invaluit de paturile durerii; o prima strofa ce imi sugereaza chinul unei posibile despartiri captusite cu furie, durere si amintiri ce devin cruntul cosmar al indragostitului...

o a doua strofa ce incepe cu o transpunere in mijlocul naturii intunecate de un cer ce nu mai radiaza demult; starea de tristete pare sa devina eterna si odata primind tentinta de permanent ii este atribuita si o degradare continua, salvata insa de incercarea de nou...

drag,
dor

mhr... :\"> scuze de greseli

cronia -> cronica
a trezit -> au trezit

fiecare are dreptul la propria parere, draga Florin...

poate ca a mea cronia nu e ceea ce se doreste despre poezie

poate ca, pe de alta parte, cronica mea si mai ales actiunea noastra a trezit ceva printre anumite persoane, nu am de unde sa stiu

spui ca se recita in nestire - tu ai observat starea generala de la ultimile intalniri?

uau!... intr-adevar uau! cata lume...

iote acusi vazui mesajele voastre si sunt profund impresionat. multi alaturi de noi, multi dintre noi... :D

Lupisor, eu zic sa mai face poezii cu beuta, ca le place la oameni :))

va multumesc tuturor pentru comenarii

drag,
dor

ce as putea spune... poate ca ai dreptate, dar sa stii ca si multitudinea consoanelor isi are rolul ei in textul asta :\">

iti multumesc pentru comparatia facuta; Pink Floyd sunt printre preferatii mei, insa nu o merit

povestile se nasc printre noi - poate la apus peste zi...