Nouasprezece zile
fragment 5 & Trecusera nouasprezece ani de la prima sa plecare de pe Pamant. In cele trei calatorii ale navei sale intre Terra si stelele din Narilium reusise sa salveze cateva sute de mii de
Nouasprezece zile
fragment 4 & Realizase ca timpul nu avea sa il lase niciodata sa scape din ghearele sale. In reflexia sa euforica, Noe statea cu fata spre rasarit, privind spre scapararea din celalalt sine. Acolo
Nouasprezece zile
fragment 3 & - La revedere, Nio. Dumnezeu fie cu tine, iubitul meu. - La revedere, iubito. O ultima intersectare a privirilor, apoi Nio pleca pe usa ce ducea catre naveta de imbarcare. Toata
Nouasprezece zile
fragment 2 Vantul a incetat sa bata. Marea se schimba. Catargul dintre cele doua avamposturi s-a rupt. Ratacim pe cai aliniate de-a lungul stelelor, insa drumul nu pare a fi niciodata intreg. Se
Nouasprezece zile
fragment 1 & A venit si timpul potopului, iar Noe si-a strans fii si a urcat pe arca alaturi de toate vietuitoarele pamantului si de mii de alti oameni pe care el i-a considerat vrednici de a
Nouăsprezece zile
Obosita se ridica de la masa, lasand creionul sa ii pice din mana. Parea deja prea mult pentru ziua aceea. De fapt se plictisise. Nu reusise deca sa umple doua pagini cu randuri ce nu aveau nici un
Dorurile
durerea părții întâi Ascuns după trunchiul gros al unui copac, de cealaltă parte a străzii, priveste tăcut gradina unei case. E singura ce nu are un gard înalt și impunător, permițând trecătorului
Surorile Vântului
V Profetul I - II - III - IV Doua stele vor fi intre lumi, acel Surori ale Vantului, unul se va stinge in furia unui tiran pentru a renaste celalalt astru va darama un imperiu, pentru a domni Doua
Surorile vântului
IV Ranile Valurile se transforma intotdeauna in valuri. (Mihaela Alexandru) Cu un tipat gutural, fata intinse mana spre micul cutit ce statea infipt in pietrele podelei, facandu-l sa se ridice fara
Surorile Vântului
Moto: Tacerea este vinul cu cea mai crunta otrava. In carlinga navei de transport Mirelye privea uimita culorile gaurii Vierme prin care calatoreau. Ceva nu ii parea deloc in regula cu drumul
Surorile Vantului
Mirelye se trezi bursc in clipa in care Rona intra in dormitorul acesteia, cu intentia de a o trezi de altfel. Era cineva care dorea sa o vada. Nu putu sa nu se gandeasca la Norilen, din nou, si la
Surorile vântului
- Spune-mi mai multe despre tine... - De ce as face asta? Băiatul pipăia cu măinile peretele gros din fața sa. Nu îi dădea mai mult de nouăsprezece ani, dar pe de altă parte experiența ei de
Grădina chemării [partea a IV-a]
Larisa zăcea în fața lui, într-o baltă imensă de sânge negru. Grupul e stejari din apropierea locului în care se aflau nu se mai putea distinge în întunericul nopții. Nu! Nu se putea termina acolo,
Grădina chemării [partea a III-a]
Trupul părea inert în salonul mirosind puternic a dezinfectant. Părea cuprins de un somn fără limite, pierdut într-o lume din care numai el putea hotărî când se va întoarce. „Nu putem face mai mult
Grădina chemării [partea a II-a]
- De ce vrei neapărat să cauți lumea aceea? Larisa, am fost acolo. - Atunci știi de ce, nu? - Larisa, eu… - Te rog! Înțelege-mă. Eu trebuia să lupt în lumea aceea. Eu trebuia să ajung a-l
Grădina chemării [partea I]
„Ai să alergi secole după ea Iar când o vei fi găsit, vei fi pierdut-o” I - Am visat-o din nou. Același strigăt pierdut în afara timpului, într-un întuneric în care nu mă puteam mișca. - Hm…
Dincolo de chip
-------- Zbucium Întuneric. Beznă. Avea impresia că se pierduse într-o dimensiune nouă… temporală… - Ești sigură că vrei să continuăm? Putem amâna… mă pot retrage… - Continuăm. Vreau să
noapte amara
- Poti inchide tu, Radule. Ce zici? - Desigur, domnule. Puteti pleca. E pe maini bune. Ati fost tot timpul cu gandul departe. Si Alex, bafta multa. Aveti nevoie. Aveau nevoie. Un om obosit, abia
Al nouălea Iad
A șaptea cădere a umanității... Milenii întregi ne-am extins prin univers precum o ciumă, cucerind, subjugând civilizații, asimilând altele. Îmi aduc aminte și acum, poveștile de istorie politică
Alege-ți un pământ. Oricare!
Moto: \"Îmi lipsește enorm se te țin în brațe. Să îți citesc jurnalul cu plânsetele tale pe care aș vrea pur și simplu să ți le sorb. Îmi lipsește să sari la gâtul meu și să mă săruți. Îmi
Pentru amândouă
Mijlocul unei zile de toamnă, în care soarele încă își mai revarsă razele arcuite asupra scovergilor pământene, încercând din răsputeri să încălzească cât de puțin băncile umede din parcul Cișmigiu.
Do minor [ III ]
-Haidem’ mon cher. Azi e zi de roace! Ascultăm rock! Uite, am adus ceva nou – Lake of Tears. Mie mi-au plăcut la nebunie, sunt sigur că îți vor plăcea și ție. Însă în clipa în care intrase în
Lacrimile toamnei
Poftă de tine... poftă de parfumul tău de femeie... printre crăpăturile pleoapelor picurile de lumină ce se strecoară printre norii de plumb de afară îmi dau de veste asupra noii dimineți de ceață...
Do minor [ III ]
-Nu! Lăsați-mă în pace! Vă implor! Nu! Lăsați-mă! Lăsați-mă! Nu… Era beznă pe stradă – o stradă lăturalnică, pe care o lua frecvent pentru a ajunge mai repede la internat. În seara aceea nu
