asteapta-ma cand soarele

asteapta-ma cand soarele apune peste zi - am pasit impreuna peste treptele tacerii iar filele ingreunate ale timpului partas al mesei noastre le-am petrecut spre adormire... singurul cuvant era buchia intr-unul armonios crez al nefiintei asteapta-ma cand soarele apune peste zi - fiinta si nefiinta intr-unul acelasi... aceeasi inelara bestie in cautare de sine pierdut printre tine - carnagiu sfintit cu lacrimi stafidite cu un sarut de smoala... aceeasi circulara betie intre culmi necucerite sarutand poalele existentei de dincolo asteapta-ma cand soarele - elementul mitic aducator de lumina va inceta a-mi dezveli mitul in fata ogradei despletite si... va apune peste zi.