DEDolcu Emilia
Verificat@dolcu-emilia
Iasi
„Le hazard ne favorise que les esprits prepares.”
Ma numesc Dolcu Emilia. Sunt profesoara de limba franceza la Colegiul National, Iasi. Ma intereseaza indeosebi lingvistica. Public anual in volumul Actes de la Francophonie, scos de Universitatea Al. I. Cuza, Asociatia romana a profesorilor de franceza si Centrul cultural francez din Iasi. Am participat la Congresul de lingvistica de…
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ✍️ Scriitor Devotat
Cronologie
Cȃnd am spus ca nu iese din tipar m-am referit la tot şirul de manifestari menționate ȋn mesaj, care includ si "sănātatea şi liniştea site-ului". Raspunsul e deci acelasi.
Pe textul:
„Eterne aduceri aminte fostului membru Ancuța" de Bogdan Geana
0 suflu
ContextExploziile verbale nu lipsesc pe acest site. Nu lipsesc nici ȋncercarile, mai mult sau mai puțin reusite, de recuperare poetica a pornografiei. Atacurile umorale la persoana nu lipsesc nici ele. Dar ultimul cuvant il au pȃna la urma tot productiile literare, din cate am observat. Si, sub acest aspect, nu ȋmi pare ca « poetul Ancuța » iese suficient din tipar pentru a i se retrage « nivelul de acces necontrolat ».
Pe textul:
„Eterne aduceri aminte fostului membru Ancuța" de Bogdan Geana
0 suflu1
ContextUn mod creativ de a trata animozitațile.
Am empatizat cu pațaniile genitivului.
Am empatizat cu pațaniile genitivului.
Pe textul:
„poem săltăreț cu „tiv” și-un genitiv în frunte" de George Pașa
0 suflu
ContextȊmi promit sa revin asupra ultimelor dumneavoastra articole, care sunt pe cȃt de dense, pe atȃt de incitante. Ce pot spune pentru moment e ca la derive totalitare se poate ajunge pornind de la orice ideologie, nu numai de la marxism sau de la corectitudinea politica. De aceea, dupǎ mine, critica trebuie axata pe derive şi nu pe ideologia ȋnsǎsi, care de cele mai multe ori e doar o reacție la unele hibe economice sau frustari sociale. Critica totalitara poate, la rȃndul ei, fi o deriva.
Pe textul:
„Corectitudinea politică sau cum poate fi ucisă libertatea - I" de Alexandru Mărchidan
0 suflu
ContextM-a surprins placut poemul.
Ultimele doua versuri ar putea forma singure un alt poem; e ceva orfic ȋn ele, vibrațiile « muzicale » ale inimii sublimȃnd la modul cel mai fericit natura scorpionului. Ma ȋntreb ȋnsa daca ȋn restul poemului nu lipseşte o notǎ, cȃt de stinsǎ a ambivalenței eului liric, care sa justifice finalul.
Ultimele doua versuri ar putea forma singure un alt poem; e ceva orfic ȋn ele, vibrațiile « muzicale » ale inimii sublimȃnd la modul cel mai fericit natura scorpionului. Ma ȋntreb ȋnsa daca ȋn restul poemului nu lipseşte o notǎ, cȃt de stinsǎ a ambivalenței eului liric, care sa justifice finalul.
Pe textul:
„Cutia muzicală" de Papadopol Elena
Recomandat0 suflu
ContextUn poem de atmosferǎ şi de mare artǎ !
Un poem care, dupǎ mine, nu poate fi trecut cu vederea.
Un poem care, dupǎ mine, nu poate fi trecut cu vederea.
Pe textul:
„Duminică de februarie" de Stanica Ilie Viorel
0 suflu
ContextV-am rǎspuns prin mijlocirea notei de la subsol, deoarece e o problemǎ cu diacriticile ȋn comentariile mele.
Cu articolul de mai sus am vrut sǎ spun cǎ principiul indeterminǎrii poate fi de asemenea demonstrat pornind de la fapte şi obiecte observabile la scarǎ macroscopicǎ şi cǎ este un principiu ontologic nu doar unul pur epistemologic.
Sigur urmǎrile ȋn planul imediat al existenței imediate necesitǎ mai mult decȃt am putut spune ȋn acest articol.
Cu articolul de mai sus am vrut sǎ spun cǎ principiul indeterminǎrii poate fi de asemenea demonstrat pornind de la fapte şi obiecte observabile la scarǎ macroscopicǎ şi cǎ este un principiu ontologic nu doar unul pur epistemologic.
Sigur urmǎrile ȋn planul imediat al existenței imediate necesitǎ mai mult decȃt am putut spune ȋn acest articol.
Pe textul:
„Efectul principiului indeterminǎrii la scarǎ macroscopicǎ" de Dolcu Emilia
0 suflu
ContextMulțumesc pentru propunerea fǎcutǎ, care a fost deja luatǎ ȋn seamǎ.
Asupra celorlalte considerații, foarte utile, voi reveni cu un rǎspuns cȃt de curȃnd.
Asupra celorlalte considerații, foarte utile, voi reveni cu un rǎspuns cȃt de curȃnd.
Pe textul:
„Efectul principiului indeterminǎrii la scarǎ macroscopicǎ" de Dolcu Emilia
0 suflu
ContextCu cȃtǎ simplitate şi autenticitate a prins acest poem firul cugetǎrilor noastre pe fondul ȋngrijorǎrilor care se acumuleazǎ!
Acel « pe stoc » rezumǎ fericit natura agentului, la originea acestei drame care ne invadeazǎ cotidianul.
Trǎirea şi arta dau acestui poem o formǎ de desǎvȃrşire.
Acel « pe stoc » rezumǎ fericit natura agentului, la originea acestei drame care ne invadeazǎ cotidianul.
Trǎirea şi arta dau acestui poem o formǎ de desǎvȃrşire.
Pe textul:
„mi s-a spus" de enea gela
Recomandat0 suflu
ContextȊn evaluǎrile pe care le ȋncercǎm cu comentariile noastre, comentarii care uneori iau forma unei adevǎrate şi nu mai puțin binevenite analize pe text, e o parte de obiectivitate. Dar şi cȃtǎ subiectivitate ! E bine deci cǎ pȃnǎ la urmǎ totul rǎmȃne la latitudinea autorului. De exemplu, şi eu am perceput cuvȃntul « afarǎ » ca nefiind indispensabil. Cu ultimele patru versuri ȋnsǎ mi s-a pǎrut cǎ s-a realizat un climax, un transport liric total.
Pe textul:
„Împreună" de Stanica Ilie Viorel
Recomandat0 suflu
ContextNu intrăm într-un poem cu tot ce ştim despre un cuvânt, ci doar cu valenţele cuvântului actualizate de autor. Iar acestea sunt pe deplin compatibile cu mesajul poemului pe care îl fac să beneficiaze de exact atâta originalitate câtă are nevoie.
Pe textul:
„pișcătura ideilor (1)" de George Pașa
Recomandat0 suflu
ContextÎmi pare că emoţia, abia peceptibilă pe parcurs, dar care te izbeşte în final, vine oarecum şi pe firul epic al poemului.
Pe textul:
„vom naviga spre toate porturile" de Marius Constantin
0 suflu
ContextRelaţia formă continut implică ambele perspective de care amintiţi. Şi le-am luat în calcul pe ambele. Sau am încercat. Evident că forma adaugă continut, dar vorbim atunci de forma receptată care adaugă conţinut la forma produsă (de mine sau de un altul) tocmai pentru că aceasta e receptată în raport cu starea de moment a receptorului şi cu ceea ce acesta ştie deja. Cât despre forma propriu-zisă, aceasta este expresia, reuşită sau nu, a unui agent (sau subiect vorbitor) de a transmite ceva. Spun reuşită sau nu, deoarece ea depinde şi de mijloacele la dispozitia agentului.
În altă ordine de idei şi apropo de « context univesal » nu cred că omul e singurul apt de o « interpretare subiectivă » O gâză, cât de mică, simte pericolul şi se fereşte. Atât cât poate, dar şi cât are nevoie. Mai mult nu o interesează. De ce să vedem în asta o « lipsă » ?
Apreciez mult dialogul pe care îl ocazionaţi.
În altă ordine de idei şi apropo de « context univesal » nu cred că omul e singurul apt de o « interpretare subiectivă » O gâză, cât de mică, simte pericolul şi se fereşte. Atât cât poate, dar şi cât are nevoie. Mai mult nu o interesează. De ce să vedem în asta o « lipsă » ?
Apreciez mult dialogul pe care îl ocazionaţi.
Pe textul:
„Despre formă şi conţinut" de Dolcu Emilia
0 suflu
ContextCe bătaie de cap pe capul “mamei America” cu acest text în care i se cere să îşi distingă singură duşmanii de prieteni ! Şi pentru că nu e uşor, să îl creadă pe el, pe autor, şi să îi stârpească « pe pe loc pe-acești impostori infami », şi deci pe cei pe care “Măreaţei Americi" îi arată cu degetul distinsul autor.
Pe textul:
„Trezește-te, America !" de Cristian Petru Balan
0 suflu
ContextRelaţia formă continut implică ambele perspective de care amintiţi. Şi le-am luat în calcul pe ambele. Sau am încercat. Evident că forma adaugă continut, dar vorbim atunci de forma receptată care adaugă conţinut la forma produsă (de mine sau de un altul) tocmai pentru că aceasta e receptată în raport cu starea de moment a receptorului şi cu ceea ce acesta ştie deja. Cât despre forma propriu-zisă, aceasta este expresia, reuşită sau nu, a unui agent (sau subiect vorbitor) de a transmite ceva. Spun reuşită sau nu, deoarece ea depinde şi de mijloacele la dispozitia agentului.
În altă ordine de idei şi apropo de « context univesal » nu cred că omul e singurul apt de o « interpretare subiectivă » O gâză, cât de mică, simte pericolul şi se fereşte. Atât cât poate, dar şi cât are nevoie. Mai mult nu o interesează. De ce să vedem în asta o « lipsă » ?
Apreciez mult dialogul pe care îl ocazionaţi.
În altă ordine de idei şi apropo de « context univesal » nu cred că omul e singurul apt de o « interpretare subiectivă » O gâză, cât de mică, simte pericolul şi se fereşte. Atât cât poate, dar şi cât are nevoie. Mai mult nu o interesează. De ce să vedem în asta o « lipsă » ?
Apreciez mult dialogul pe care îl ocazionaţi.
Pe textul:
„Despre formă şi conţinut" de Dolcu Emilia
0 suflu
ContextUn text de o concentrare frumoasă în care « fiinţa » nopţii e în elementul ei.
În ce intensă experienţă a irealitătii ne antrenează cu « colţii ei de beznă », cu « vacarmul tăcerii » care pune stăpânire peste tot ce nu are somn !
În ce intensă experienţă a irealitătii ne antrenează cu « colţii ei de beznă », cu « vacarmul tăcerii » care pune stăpânire peste tot ce nu are somn !
Pe textul:
„Ca o bestie, noaptea " de Sorin Stoica
0 suflu
ContextRespect impresia de ansamblu. În ce priveşte demersul urmat, datorez o explicaţie sau, dacă vreţi, o justificare.
Un cuvânt are pentru noi înţelesul lucrului pe care îl denumeşte. Pe lângă acest înţeles (sau conţinut), are o formă (prin definiţie sonoră, şi deci materială). Dar şi lucrul denumit are o formă (materială) şi un conţinut (ceea înseamnă el pentru noi). Cu toate acestea, lucrul îl denumesc diferit după cum vorbesc în română, în engleză, în franceză, etc. Altfel spus, aceluiaşi conţinut îi dau, ca subiect vorbitor, o altă formă. Şi o altă formalare, dacă vreau să spun ceva despre el, nu doar să-l denumesc.
În condiţiile în care atât cuvântul care denumeşte, cât şi lucrul denumit au fiecare o formă şi un conţinut, am considerat că raportul formă conţinut merită mai mult decât un rezumat.
Multumesc pentru trecere.
Un cuvânt are pentru noi înţelesul lucrului pe care îl denumeşte. Pe lângă acest înţeles (sau conţinut), are o formă (prin definiţie sonoră, şi deci materială). Dar şi lucrul denumit are o formă (materială) şi un conţinut (ceea înseamnă el pentru noi). Cu toate acestea, lucrul îl denumesc diferit după cum vorbesc în română, în engleză, în franceză, etc. Altfel spus, aceluiaşi conţinut îi dau, ca subiect vorbitor, o altă formă. Şi o altă formalare, dacă vreau să spun ceva despre el, nu doar să-l denumesc.
În condiţiile în care atât cuvântul care denumeşte, cât şi lucrul denumit au fiecare o formă şi un conţinut, am considerat că raportul formă conţinut merită mai mult decât un rezumat.
Multumesc pentru trecere.
Pe textul:
„Despre formă şi conţinut" de Dolcu Emilia
0 suflu
ContextO trecere care pare să ia totul cu ea şi un text, una cu sentimentul trecerii. Foarte reuşit şi frumos! Mai ales că acel « cireş sălabatic » rămâne totuşi atât de viu !
Pe textul:
„trecere" de Stanica Ilie Viorel
0 suflu
ContextCele două generaţii, „generaţia mea” şi „generatia google” m-au făcut să zâmbesc în această dimineaţă. Mai puţin împărtăşesc distrbuţia între ele a cinstei, corectitudinii, omeniei, respectului de sine și respectului față de ceilalți.
Pe textul:
„Conflict între generații" de Teodor Dume
0 suflu
ContextN-am avut impresia că dl Tosa are nevoie de vreo explicaţie, deoarece nu a făcut niciun comentariu. Un brusc acces de râs l-a scos din context şi a simţit nevoia să relateze faptul.
Pe textul:
„mai contează iubirea?" de Leonard Ancuta
0 suflu
Context