Eterne aduceri aminte fostului membru Ancuța

Leo, ca persoană, este inexistent (am această libertate să aleg cine există și cine nu- caut să nu abuzez de ea, dar... în fine, fiecare are setat -sau nu- sistemul său de principii)

nu sunt pentru izolarea nimănui și mai ales nu sunt de acord cu îngrădirea exprimării (nevoit să deschid iar paranteza, există limite dincolo de care se impune cenzura)

cred că în regulamentul "casei" este necesar să se introducă foarte clar situațiile în care un utilizator poate fi supus suspendării, interzicerii etc.

cumva (fără a judeca, ci doar observând cele întâmplate pe aici), ca om, își merită soarta

părerile cuiva despre cum scrie cineva, cât de mare sau mic poet este, indiferent unde sunt exprimate (aici, sau în afara agoniei) nu ar trebui să fie un motiv pentru anumite dispute

ca poet ce este, pentru zbaterile sale, pentru pasiunea sa, eu îl susțin și votez pentru a ne fi alături

Știu că Leo a fost avertizat de Bogdan, după injuriile pe care Leo i le-a adresat. Se preciza că la prima abatere, Leo va avea minus 10. Abaterea care a urmat a fost textul pornografic, atât la titlu, cât și la conținut, care nu era încadrat corespunzător și care apărea pe prima pagină. Leo este extrem de inteligent, nu se poate vorbi de o necunoaștere a regulamentului, ci de o sfidare intenționată. Autovictimizarea care a urmat, coroborată cu laudele exagerate de sine și atacul la imaginea acestui site, sunt dovezi suficiente că Leo nu a respectat regulamentul și nu a știut să profite de șansele pe care le-a primit. Prin urmare, pe principiul că nimeni ne e mai presus de Barcelona, nici chiar Messi, reducerea nivelylui lui Leo la minus 10 și expulzarea lui Leo, pe o perioadă de minim o lună, pot fi măsuri prin care să i se dea șansa s@ reflecteze la noțiunea de comunitate și regulile care trebuie respectate. Nici nu era nevoie de acest mesaj, dar transparența lui Bogdan este un lucru pozitiv.

Tu ești bun la suflet și respect acest lucru. Dar regulile trebuie respectate. Eu am stat 1 an afară pt tetragerea masivă de texte și înstelarea unui text aflat pe pagina de autor. Am meritat pedeapsa, mi-am asunat greșelile și am plătit. Și pot spune că mi-a prins bine. Nimeni nu e deasupra regulamentului. Când se va respecta cu sfințenie acest lucru, site-ul acesta va crește enorm dpdv calitativ.

Exploziile verbale nu lipsesc pe acest site. Nu lipsesc nici ȋncercarile, mai mult sau mai puțin reusite, de recuperare poetica a pornografiei. Atacurile umorale la persoana nu lipsesc nici ele. Dar ultimul cuvant il au pȃna la urma tot productiile literare, din cate am observat. Si, sub acest aspect, nu ȋmi pare ca « poetul Ancuța » iese suficient din tipar pentru a i se retrage « nivelul de acces necontrolat ».

am dezaprobat de fiecare dată subiectivismul, răutatea, cenzura
și m-am exprimat în acest sens încă din vara anului 2023, dar opinia mea a fost primită ca un atac,
nu ca o reacție... în fine
nu cred că o societate poate exista fără reguli, de aceea cred că acestea trebuie să existe și trebuie respectate, chiar impuse
poate că ar mai fi întrebări de adresat membrilor, dar întrebarea dominantă este una: ce se dorește a fi locul acesta?
răspunzându-se la această întrebare se clarifică totul, inclusiv regulile, inclusiv sancțiunile

îmi păstrez votul, cu respect pentru opinia oricui

Cȃnd am spus ca nu iese din tipar m-am referit la tot şirul de manifestari menționate ȋn mesaj, care includ si "sănātatea şi liniştea site-ului". Raspunsul e deci acelasi.

Vorbeşti în această postare de multiple încălcări ale regulsmentului, dar este vizibil doar un poem care nu spune mare lucru. Dacă ai fi postat o listă cu acele încălcări multiple, dar mai ales cu înjurăturile lui Leo la adresa ta, utilizatorii acestui site ar fi avut o imagine mai clară asupra situaţiei. fiindcă unii dintre ei habar nu au despre ce este vorba şi privesc problema greşit, superficial. Vorbim de regulament, nu de un caz social, aşa cum pare că a devenit problema expusă. Cred că la o votare, utilizatorii vor solidariza cu Leo, considerându-te, din lipsă de dovezi concrete, un editor cu exces de zel, care vrea să scape de Leo prin chestii inventate. Ori, dacă vrei ca situaţia să nu scape de sub control, dovezile şi regulamentul trebuie să primeze în faţa sentimentalismelor. Atunci când regulamentul va fi, în mod egal, literă de lege pt toată lumea, lucrurile nu vor mai scăpa de sub control. Încă un lucru. Nu se pune problema ce avem de câştigat de pe urma unui autor căruia i se scuză abaterile repetate. Sunt mulţi utilizatori care au plecat de pe site din cauza unor atacuri ale unor personaje. Îi prefer pe toţi aceia înapoi, în locul unuia care i se scuză abaterile, doar pt că pare a fi mai talentat în raport cu alţii. Talentul nu figurează pe lista scutirilor de la regulament. În schimb, un mediu sănătos, poate atrage talente din afara Agoniei. Căci ştim, foarte bine, există o lume literară mare, cu mii de scriitori, unde unul ca Leo este cu mult sub nivelul a 80% dintre ei, iar acest lucru este uşor de verificat, cuantificat.

Bogdan, căruia în loc de care

cu scuzele de rigoare!

eu cred — și vă rog să-mi iertați aerul sfătos — că ar fi mai înțelept să vă faceți un bine și să vă scutiți de jena unui eventual spectacol al umilinței (în firmă continuată și repetată).
În fond, ce ne costă pe toți să aplicăm un simplu ignore?
Bun, recunosc: eu, unul care n-am reușit să mă țin de acest îndemn, sunt, firește, „cu moț” acum când dau din gură să-i învăț pe alții cum se face.
Dar zic asta pentru că după ce am studiat un pic personajul și am văzut că e deja pe o treaptă... Dar mă abțin. Omenește.
Cât despre domnul Caragea... mă întreb și eu: de ce oare, după ce spune că s-a dedulcit cu savoarosul sentiment dat de faptul că s-a milogit (cum singur evocă) să fie primit, acum e atât de vocal?

sa fiu scos la mezat ca o vita. umilitor e faptul ca nu am nici un drept la replica, se vorbeste despre mine ca si cum as fi lazar si isus cere parerea credinciosilor, ce face, il aduc sau nu la viata? e rusinos acest lucru, mai ales din partea cuiva care se pretinde echidistant si uman. dovedeste de fapt tocmai contrariul. ori se aplica un regulament, ori o lasam pe regulamentul il face poporul. da ce e aici, arena cu lei? asteptem degetul mare dupa cum face lumea galagie? rusine!

spun asta pentru că nu trebuie dat ca exemplu/ avertisment pentru alții,
căci pe site sunt utilizatori care au nivel de steluțari și care au folosit un limbaj execrabil,
insultele, calomniile, atacurile la persoană au fost tolerate sau trecute cu vederea...

totul se poate regla printr-un moment T-zero, avertisment pentru toți utilizatorii, după care toleranță zero în ceea ce privește orice abatere,
aplicarea regulamentului fiind o chestiune pur obiectivă, indiferent de cine este în cauză

în situația dată ar fi fost de apreciat să existe un așa numit comitet care să ia decizia, fapt pentru care apreciez decizia lui Bogdan de a consulta membrii site-ului

să sperăm că se vor exprima cât mai multe opinii, nu-i de ignorat momentul și subiectul

asumarea unei pedepse şi ispăşirea ei nu presupune, la revenire, interzicerea dreptului la reabilitare totală. Şi, sincer să fiu, prefer să cer ceva, de sub identitatea mea reală, decât să revin cu o clonă şi să mă prefac că aş fi altul, cu toate că toată lumea ştie, foarte uşor, cine se ascunde în spatele clonei. Sau crezi că ştergerea textelor acoperă urmele, de vreme ce pe varianta nouă, la care tu nu ai acces, se vede totul? Îmi place că eşti glumeţ, dar la capitolul tehnică... ai rămas mult în urmă...

ar fi fost de preferat să existe...

mintea a luat-o razna, înaintea degetelor :)

Sunt împotriva respectării „cu sfințenie” a regulamentului, după cum spune cineva mai sus, pentru că nu suntem nici la mănăstire, nici în sala de judecată și nici într-o distopie de natură freudiană, unde cu toții ne-am manifesta într-un mod anal-retentiv. De altfel, preluarea administrației site-ului de către Bogdan tocmai asta aduce: mai multă flexibilitate — de care, însă, sunt de acord că nu trebuie abuzat. Acestea fiind zise, mărturisesc că sunt în asentiment cu Ilie și cred că Leo ar trebui să rămână printre noi.

Bogdan, pe lângă faptul că are o funcție importantă pe acest site, este un om de cultură de înalt nivel. Dacă nu aplică regulamentul cu eficiență și lasă portițe pentru unul sau altul care se abat constat de la reguli, va scăpa lucrurile de sub control. Suntem pe un site de literatură, nu într-un colțișor de nebunii unde pot fi permise atacuri la persoană și alte calomnii unor anumite persoane cu statut favorizat. Mie nu mi-e teamă de un Bogdan corect pe acest site, ci de un Bogdan care poate fi influențat de niște minți diabolice, care vor să folosească acest site pentru alte scopuri, mai puțin literare, mai puțin constructive.

există o mare discrepanță între omul Leo și poetul de mare talent Leonard Ancuța.
Eu nu am urmărit în ce intruziune e Omul,
dar pierderea Poetului ar fi o pierdere pentru site...
Doar o umilă părere...

Am adăugat în comentariul meu că nu trebuie abuzat de flexibilitatea regulamentului tocmai pentru că, la momentul scrierii sale, îmi lipsea contextul complet. Eram, desigur, familiarizat cu cascada de scârboșenii, gratuități și inutilități atât din textele, cât și din comentariile lui Leo, dar puteam trăi cu asta: 1) pentru că ignoram foarte mult, și 2) pentru că mă obișnuisem deja cu ideea că tu ești în regulă cu comportamentul lui, atâta vreme cât rămânea într-o anumită limită. Luând în considerare însă ceea ce ai scris/descris mai sus, cred că răul pe care acest loc i-l face lui Leo e mai mare decât răul pe care el i-l face locului. Și cel mai bine, în primul rând pentru el, este să ia o pauză.

de vorbă cu... tăcerea

să nu ascultăm ce ne spune poetul, să ascultăm ce ne spune poezia lui

mic și întunecat este acela care nu-și dăruiește mai întâi sieși poezia și doar apoi, arzând prin ea, celorlalți

asta înseamnă să te vezi deasupra poeziei, devenind un vulcan care mistuie frumosul natural, crezând că focul din sine este leac

a fost, mai este în stare poetul să dăruiască (sieși, celorlalți) poezie sau a scris mereu ca un făuritor de vorbe? cine suntem noi să putem judeca asta? vedem cum fumegă, în interior n-avem cum ajunge, iar când erupe ne adăpostim

ca pe orice vulcan, să îl privim mai de departe, lăsându-i poezia să ajungă la noi.

noi, cei ce-am vrea să fim stăpâni peste tot, peste toate



PS: concret, este greu de găsit un echilibru în astfel de situații, fiind necesare, mai mereu, compromisuri. ține de o anumită înțelepciune în ceea ce privește actul de decizie, de resurse, de disponibilitate. pot spune că prefer să nu se tolereze în niciun fel derapajele de la norma conduitei care impune utilizarea unui limbaj civilizat, că trebuie tolerate opiniile divergente chiar dacă ating orgolii, că nivelul de acces al utilizatorilor trebuie limitat gradual (off topic, avertisment, reducerea nivelului) cu un minim de argumente care să motiveze decizia. toate acestea se pot întâmpla, chiar dacă site-ul este administrat doar de o persoană (cei care comit derapajele sunt, de regulă, doar câțiva); mai greu este de selectat textele, munca aceea de redactor/ editor, pentru a se putea oferi șansă celor noi.

toate cele bune, tuturor!

când cineva îți spune că ești măgar, numai pentru că ți-ai exprimat civilizat o părere
și îți spune că ești impostor, numai pentru că ai avut îndrăzneala să publici textele modeste pe care le-ai scris,
te gândești de două ori dacă mărești doza...
să poți duce mai mult decât o faci în mod obișnuit

am precizat în prima intervenție care este părerea mea despre omul Leo,
deci, nu, nu-l iau pe semnătură

altfel, îi doresc toate cele bune!

Iata cum era domnul Ancuța acum 12 ani, cu alți editori:
13.08.2013, 19:45:31 100 poate revine la sentimente (mai) bune, deşi nu cred, la cât este de plin de el. a tot zis, în repetate rânduri, cã agonia e de rahat, cã o foloseşte strict ca bazã de date şi pentru publicitate, cã toți autorii de aici sunt cu mult sub talentul lui (haha!) şi cã puțin îi pasã de pãrerile sau de textele altora etc etc zic aşa, îl trec eu, frumos, la 100 (e suficient) ca sã-l scutesc de alte eforturi. Şi dacã are ceva de ataşat (foto la textele publicitare), sã se roage frumos de noi, ãştia de rahat... Editor Agonia

Se face târziu în Albion, și mi-e foame, dar...
Am avut parte, destulă aș zice, de scoborât și urcat etajele Agoniei. Ultima dată, după (ne)subtilități și apropouri semi-literare, un editor binevoitor în sensul adevărat al cuvântului, m-a scos din beci, redându-mi nivelul 120, pierdut (cu toată sinceritatea) doar D-zeu mai știe de ce. Poate temperamentul de Maramureșan de baștină, aprig uneori dincolo de limitele ascuțimii sarcasmului, educat vreme de șase decenii la școala unei uri atavice împotriva vulgului, al limbajului vulgar/obscen, și a inegalităților/injustițiilor (percepute la nivel editorial), m-au alienat de Agonia, pentru mulți ani.
De ce?
Intrând acum în discuțiile de mai sus, voi repeta ceea ce voi continua a face până la proverbiala rupere a guri-mi, că am crescut ca om de litere și arte, la literalele școli ale unor profesori și scriitori maramureșeni, membri (unii fondatori) ai Cenaclului Nord, în paginile lui Eminescu, Labiș, Stănescu, Sorescu, Stancu, Păunescu, în fața difuzoarelor Cenaclului Flacăra, pe scenele unde am rostit, jucat, cântat, recitat până în 1990. Agonia pentru mine, a fost redescoperirea acestor doruri, dincolo de granițele țării mumă.
Nu cer nimănui să ”vă dați seama ce au însemnat/înseamnă pentru mine” abuzurile verbale abjecte ale unor personaje de pe Agonia, atât împotriva Limbii Române care de la Vieru, rămâne ecou chiar și în tăcere, cât și împotriva celor care mai cred în rămânerea Ei neântinată de vulgul trecerii hotarului dintre senzual/erotic, în mahalaua pornograficului ieftin, absolut nejustificat dpdv artistic. Și n-am să mă scobor în exemplificări.

În concluzie și la punct, LA a fost rugat cu o stăruiță dincolo de bunăvoință, să respecte măcar o umbră de decență publicistică. Domnia sa a ales, în mod conștient și deliberat.
Iar celor care încearcă să-i găsească scuze pentru rămânere, vă rog să-mi trimiteți o imagine a vre-unui raft de librărie, unde pruncii căutători de îndrumare pe calea creației, vor fi avizați cu ceva în genul, ”porcării acceptabile dpdv literar”, dacă se poate în vecinătatea volumelor Epica Magna și Rezervația de Zimbri.

În final, aș ruga pe aceeași, să-și închipuie a ședință de cenaclu, unde participanții, după citirea/auzirea unor asemenea ”creații”, se vor arunca unii de gâtul altora, proferând injurii și abuzuri, în mod public, așa cum își permit să o facă uneori pe paginile mult prea tolerante ale Atelierelor Literare Agonia. Iar dacă cineva încearcă să mă convingă amintindu-mi de ”cenzură”, le reamintesc că sunt unul dintre puținii care-au avut parte în 1989 înainte de Revoluție, la Festivalul Mărul de Aur de la Bistrița, să cânte atunci când prezentatorul a spus și dat tonul la debut, ”și acum să cântăm împreună Imnul Național”, Deșteaptă-Te Române, în pofida agenților prezenți ca de obicei la toate aceste evenimente. Peste câteva luni, în Decembrie, recitam poemul propriu (și peirdut din păcate) ”Ne-am născut prin a muri„, în primului festival liber de muzică și poezie, pe scena Sălii Polivalente din Baia Mare.

Respectul pentru ”Minte, Inimă, și Literatură” ar trebui să existe în toți creatorii de artă, fără nevoia de a apela la editorii păzind ultime fărâme de bun-simț.

Și tac acuma, tot în Limba mea.

rcm

e greu de stabilit linia fină dintre artă şi pornografie, dar nu despre asta este vorba, ci de simpla respectare a unui regulament. Regulamentul este, prin respectarea lui, singura unealtă care previne haosul. Nu sunt împotriva libertăţii artistice, sunt împotriva insultelor, calomniilor, denigrărilor, ameninţărilor, şantajelor, sfidărilor etc. Despre asta este vorba, despre nişte norme de comportament, nu despre restricţii sau cenzuri artistice. Nu e nimeni obligat să acceseze un text marcat cu bulină, dar când vezi că bulina lipseşte, la modul intenţionat, iar autorul aduce injurii celorlalţi, nu se mai poate vorbi despre artă, ci despre altceva, absolut nedorit.

Drag Ionuț,

Când îți citesc numele dat cu drag de părinții domniei tale, îmi aduc deseori aminte de omul de litere pe care până prea târziu, l-am cunoscut doar ca Augustin Botiș, părintele meu întru poezie, al cărui prim nume a fost de fapt, Griguță. Îmi iartă atingerea unui subiect tandru pentru fiecare fiu, dar semeni mult cu El, cel care mi la pus în inimă pe Nichita, prin Epica-i Magna, pentru doi ani care mi-au definit etosul scriitoricesc. Mi-a fost prof de Limba și Literatura Română, îndrumător și regizor al spectacolului de recital dramatic, din opera omonimă. Un om cu o sensibilitate lirică transcendentă, profesor însă până-n măduvi, clar, concis, dedicat preciziei și exactității.

Ca de obicei, iar am luat-o pe pășunile amintirilor, incapabil de a forma ce am scris anterior, în ceea ce domnia ta a răspuns cu cristalină claritate.
Scriu acestea, pentru că domnia ta a descris exact ceea ce dorisem de fapt și eu, să exprim.
Da, cuvânt cu cuvânt, fără drept de apel.
N-am să te citez, fiindcă iar m-ar apuca hoinăreala creativă.

În cazul de față, într-adevăr, arta a fost dusă pe tărâmul nedoritului, al dorinței de a transforma un spațiu literar, într-o vizuină a unei haiducii de tarabă.

Sper că m-am explicat și eu, tardiv puțin, cu ceva mai multă claritate.

Cu respect,

rcm