Daniel Ciolea

\"Riști să FI banat pe canal dacă publici gunoi!\" Era ceva vreme în urmă (după cum îmi aduc aminte) avertizarea care îl întâmpina pe orice doritor de a posta un nou text pe poezie.ro. Nu doar

Mi-am cumpărat recent o mașină de cusut de producție românească. Are mai multe ace și o pedală de accelerație. De unde am dedus că are cutie automatică iar frână nu îi trebuie - exemplu nemaiîntâlnit

Puzderia de luminițe ce se intrezăreau la orizont, lui Mircea nu îi era de-ajuns. Înșfăcă o faclă de la unul din oștenii ce vegheau la gura cortului său, încălecă pe murgul său plin de spume și dădu

Șaptesprezece Era numărul magic pentru Arabella. Se înfățișa în fața șahului în văluri Șaptesprezece la număr. Avea șaptesprezece ani când o durea un umăr. Și când avea un măr în

\"-Am să fac o poezie Dulce cum mai am o mie Și-am s-apar cu ea pe sit Povestind despre vreun mit.\" \"-Tare mult îmi place mie Să citesc ce tu compui Și cu suflet și cu sânge Minotauri cum

Accidental am nimerit pe malul Begăi. Clipocea apa în paharele de cristal. Veneau din Boemia si tocmai de aceea Totul părea atât de boem! Ne pișcau țânțarii și nu le păsa Că noi nu stam pe

Am încredere în voi, Dragii mei, Sunteți persoane emerite, Dragii mei. Atât cât capul vă va sta pe umeri Dragii mei, Veți vedea lumea de sus, Urâților! Cine știe care este

Am încredere în voi, Dragii mei, Sunteți persoane emerite, Dragii mei. Atât cât capul vă va sta pe umeri Dragii mei, Veți vedea lumea de sus, Urâților! Cine știe care este

Abstract Ne mișcăm lent pe faleză Cu lesa petrecută după cap N-o putem scoate de freză Aș crede că e handicap. Nu e ce pare, știu prea bine Că și Tutankamon zicea Că vreme trece, vreme

Coriolan Are nume de bastard Se imprimă în minți și suflete Ca un topor ascuțit în maioneză. E vorba de hrană spirituală Ciolan Pulpan, parmezan Tot ceea ce sufletul nostru

Popa, cel pe care îl vedeam în fiecare zi Boscorodind, ori pe engleză Boscoroding, Are ceva fermecător în natura sa umană. Are un șarm în natura sa umană. Nu are altceva decât ceea Ce cu

Un crâmpei dintr-o câmpie Mi-a pus mâna rece-n creștet Și așteptam în doi să vie Vremea codrului cel veșted. Perineul cu năframă Spulberă din liberate Bețivanului din cramă Suferind de

Pianista Începură aventura La bord de aeroplan Odată cu a ei venire Împreună cu-al ei pian. Pian, să știe toată lumea E bucata de-abanos Ce-n formă triangulară Ne încântă-n mod

Epigramele-s pe site la modă, Mii și mii de oameni le citesc! Drept urmare-azi noapte Vodă La poartă a scris: \"ÎNCHIS - REVIZUIESC\". :)

Tot mereu apare-n lume Câte-un creator de modä Cu un creier de pastramä Peste faine fete vodä, Ce-si croieste un renume Cu sufixul „panaramä“. Talent are, nu-i ticnit, Taie, tunde si

Maimutica pe-o basculä Viaja, nestingherita Când de-odatä, nesimtita Isi luä în mânä cäciula. Fluturând-o cätre oameni Sincerä si-un pic rânjitä, Trâmbitä în gura mare Cum cä nu are

Printre lacuri sta pitit Ali Baba cel vestit Bea un rom si striga tare Ca îl taie o idee: Sä atace un conac Ce-n vârf are-un pitpalac Si sä fure o tipsie Ca sä-si frigä mici o mie. A

- Închide ușa că intră frigul în casă! M-am conformat rapid, cu dificila întrebare în minte – de ce oare frigul doar intră în casă, dar nu iese niciodată. Unde dispare el atunci - vreo lege

Se spune că odată, demult, Cincisprezece crai stăteau Într-o poieniță. Lângă ei, tăcută, tandră Lada de bere. Una, Plină ochi de douăzecișidouă de sticle de Kaiser. Pe când se pregăteau

Beau stropii de rouă timpurie Acoperiți de nimbul albastru al inconștienței. Mă sufoc de prea multă adulare lugubră A tot ce mai însemna adineaori visare. Puful cel cald cu care Voința mea se

Agățat pe gard Ciupesc o cioară de antebraț. Se scutură enervată Si mă scuipă fix pe adidași. \"Ce vrei bă\", strigă la mine Ridicându-și poalele \"Nu vezi că răsfoiam Prin albumul de

Bate 12. fug pe scări Pierd un șlap, dar nu mă-ntorc N-am nevoie, căci spre zări Decolez și-un coș îmi storc. Cam prin Libra-l întâlnesc Pe viteazul cel vestit, Superman - erou ceresc Pe-un

Ani de liceu Timp, Încotro mergi? Spre ce meleaguri noi, grăbit, alergi? Cum Poți într-o zi Să schimbi în oameni mari niște copii? Azi, În pod pitit Stă ursulețul cârn, Ieri mult

Care era înțelesul celor ce mi le spusese moșul cel spân și hâd? Totul se petrecuse atât de rapid încât nu am apucat nici sâ îl apuc de vreuna din cele trei urechi pe care le avea, să îi spun să mai