Popa

Aici sunt mai mult decat acasa, pe acest text, fiind si fiu de popa, am de-asemenea un text inchinat parintelui meu(natural).Totul e scos la iveala aici cu maiestrie, dar nu mi-a placut acel,,popa prostu``, e prea mult uzitat, ai putea sa-l schimbi, vezi tu cu ce.
noroc-Mitica

Si din nou, Mitica, apreciez si iti multumesc pentru ca apreciezi ceea ce e de apreciat in aceasta poezie.
Nu e ea cea mai reusita din volumul pe care tocmai l-am publicat ca al doilea din ciclul de trei pe care ma pregatesc sa incep sa-l scriu in toamna asta, dar e un pilon structural al conceptiei de evolutie gradata de la molcom spre aprig, de la inghetul pe care il indura pinguinii la pol, spre focul iadului, ori de la maro spre albastru. Aici ma vad nevoit sa dau o explicatie de ce maro si albastru, caci poezia care trateaza acest subiect e inca in faza de \"grunduit\". Maro cä asa e pamantul si albastru pentru ca asa e cerul. Nu era greu, dar m-am gandit ca e mai bine evitam orice interpretare prozaica si nedoritä, cum ar fi de exemplu maro de la cureaua de la pantaloni si albastru de la biletul de tramvai!
Treaba cu popa prostu se refera strict la jocul de carti pe care copiii il iubesc atat de mult, poate tocmai de aceea ca pot spune oricui \"prostu\" färä ca respectivul sa se supere. In cadrul poetic recunosc ca poate fi interpretata ca fortata notiunea, si ca atare astept ajutor, sugestii cu ce as putea schimba in strofa respectiva, pentru ca acum nu am inspiratie. Nu am pentru ca nu sunt acasa, sunt intr-un loc public si aici mä jenez sa iau pozitia care ma favorizeaza la o gandire profunda si efectivä. Asta o fac doar acasa, si atunci cand sunt singur, ori cu cainele meu.
Asadar, astept sugestii.

Stiu de poeziile tale publicate in Germania, sunt in posesia primei tale carti, totusi , simt o anume schimbare de stil, de inclinatie catre filozofia pura, in anumite texte,de-asemenea intoarcerea in spatiul bucolic, de neconfundat, al satului romanesc.Nu-mi permit sa-ti dau sfaturi, poate doar sa-ti urez toate cele bune!

Dupa indelungi cugetari , am ajuns la o varianta pe care nu stiu daca ai s-o consideri viabila.Ea suna cam asa:
Si-a pus Gherghina rochia-n cap
La popa nostru
Si preotesa i-a dibuit
Astfel, le-a stricat rostul.
Ea ar putea fi imbunatatita, in acst fel scotandu-se la iveala toate metehnele clericilor, precum si supusenia credincioaselor.
te salut cu respect-Mitica