Poezie
La țară
pastorala
1 min lectură·
Mediu
Agățat pe gard
Ciupesc o cioară de antebraț.
Se scutură enervată
Si mă scuipă fix pe adidași.
\"Ce vrei bă\", strigă la mine
Ridicându-și poalele
\"Nu vezi că răsfoiam
Prin albumul de familie?\"
\"Am să te reclam la instalator\",
Continuă ea pe ton marcat
\"Că deranjezi lumea, bei din flotor
Și miroși tare a viorele.\"
Eu, speriat de cioara vorbitoare,
Făcui un salt în sus aterizând în jos
Mă uitai la dreapta văzând în stânga,
Observând o doamnă care mergea venind.
\"Doamnă,- spusei - nu vă supărați
Dar unde vă grăbiți așa de tare
Încât v-ați luat mănușile-n picioare
Și sunteți imbrăcată în rabați?\"
\"O, sole mio, începu ea povestirea
Am plecat de undeva și voi ajunge altundeva!
Astfel încât să-mi merit premiul Nobel
Pe care îl voi câștiga luna trecută!\"
Am înțeles ce-a spus și am apreciat
Hotărârea unora și nu a altora
De a face lucruri frumoase
Cu mijloace de ne-nțeles.
003396
0