Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnaljournal

oameni pentru mai târziu

1 min lectură·
Mediu
aș fi vrut să îi înțeleg pe oamenii aceia cu mâinile lor firave întinse înspre mine
aveau o culoare ciudată aveau o strălucire aparte
aveau
biografii cuminți plete rare căderi și mai ales renunțări
aveau tot ce eu nu am avut niciodată
trăiau în lumi de împrumut pe care uneori le-aș fi vrut ale mele

ai mei plecaseră demult și departe
iarna cobora peste oraș
cuvintele se îndepărtau

știi cum e
cititorule

autismul
înstrăinarea
îndepărtarea
frica

noi am crezut în zăpezi
ele ne-au acoperit în cele din urmă
pictorul avea dreptate
esenin
cimitirul și tristețea celor mulți

nu mai pot spune cuvinte
nu mai pot scrie cuvinte
nu mai pot crea lumi în care alții să creadă
am deja atât de aproape
dreptatea
tristețea
poezia
și
mai ales
nostalgia
celor resemnați

un teritoriu pe care în copilărie voiam să îl cuceresc
l-am cucerit într-un târziu
acolo am găsit doar
oameni

în rest

rozalba nostalgie a cailor sălbatici

tata avea dreptate:

\"oamenii din orașele noastre nu pot fi fericiți pentru că ei nu știu ce înseamnă cuvântul acesta
sunt doar oameni pentru mai târziu
dar nu va fi târziul nostru
dănuțule\"


ascultă acest text în lectura autoarei
0118.152
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
196
Citire
1 min
Actualizat

Cum sa citezi

Dana Banu. “oameni pentru mai târziu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dana-banu/jurnal/13914560/oameni-pentru-mai-tarziu

Comentarii (11)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@liviu-ioan-muresanLMLiviu-Ioan Muresan
iată ce mi-a plăcut cel mai mult. E un text cuminte, însă exprimă multe. Și l-am citit cu plăcere.
LIM.
0
@dana-banuDBDana Banu
o notație de iarnă cu accente desuete pe alocuri, dacă aș fi avut răbdare poate aș fi reușit să scot ceva mai bun din textul ăsta
după cum se vede cu ochiul liber
n-am avut

poate spre decembrie niște poezele
până atunci pauză și ceață


cu bine,
mulțumesc pentru trecere


dana
0
@mihai-robeaMRMihai Robea
o poezie de forță sau poate doar viața
0
@dana-banuDBDana Banu
viață
și
mai ales
forță
poezie habar n-am

sunt bucuroasă de această reîntâlnire virtuală cu tine

mulțumesc

dana
0
@adam-rares-andreiARAdam Rares-Andrei
frumos. cuvinte pentru totdeauna. versuri pentru nicicand, pentru netimp. afectiune tomnatica intersectata cu aroma de demult.
0
@petrut-parvescuPPPetruț Pârvescu
***
un poem simplu, viu, cu oameni si despre oameni. un teritoriu fertil amintirilor.
0
@elis-ioanEIelis ioan
imi place mult poema asta ..are o liniste aparte, o nostalgie...fara a fi dulceaga

ai doua versuri in care ma regasesc atat de mult, incat imi pare rau ca nu le-am scris eu \"noi am crezut în zăpezi/ele ne-au acoperit în cele din urmă\"..ma obsedeaza de ceva vreme ninsorile..si globurile de sticla - alea muzicale cu braduti sau animalute si cu zapada ...e unul acum imens la intrarea intr-un supermarket ...dar e ciudat, pt ca privindu-le nu vad bucuria pe care o aduce craciunul, ci mai mult vad toate cele pe care le-am pierdut de-a lungul anilor...nu stiam cum sa explic asta...insa versul tau a facut-o
iti multumesc :)
0
VMVlad Maria
\"trăiau în lumi de împrumut pe care uneori le-aș fi vrut ale mele\"

imi place cel mai mult
si ma regasesc total in ea.

as putea spune ca o astfel de fraza ar putea defini lumea in care traim.
adica ar fi o definitie a vietii.
sper ca ai inteles, nu prea sunt coerenta la ora asta..
0
@ioana-mateiIMioana matei
\"trăiau în lumi de împrumut pe care uneori le-aș fi vrut ale mele\"

iată aici o *superbă* aroganță a (des)(prinderii)...de *sine*...și
o paradoxală întrebare: oare cand ei nu vor mai *fi*...tu vei *fi*?...
0
@dana-banuDBDana Banu
Adam Rareș, Petruț, elis, Maria, Sebastian

vă mulțumesc pentru semnele de lectură lăsate aici




dana
0
@dana-banuDBDana Banu
mulțumiri și ioanei
desigur
0