dan mihuț

îmi amintesc tot felul de copaci umbra lor mă însoțește e o molimă, o lipitoare care urcă și lasă urme îmi amintesc tot felul de străzi care nu înseamnă nimic răul pe care îl fac, răul pe care îl

vorbește în capul tău, mistifică un calmant și seara devine o sticlă transparentă în care păstrăm iluzia că aici se petrec lucruri covârșitoare scoate capul prin gâtul sticlei dopul îi stă pe-o

desigur, nimic nu mai e la fel, razele astea erau aici o mie de ani le-a trebuit să putrezească sau cu zece ani în urmă, în același loc dacă aș fi stat n-aș fi simțit ce simt și-acum adică o

ce mai rămâne după voi după ce vă trageți de mâini gât, de toate câte pot fi apucate după ce vă frecați până apar pustule pe toată pielea le îngrijiți ca niște agricultori nicio zi nu se

dormi prea mult, când treci pe lângă parcarea subterană de la tomis ți se poticnesc picioarele te atrage întunericul de-acolo, bariera dată cu roșu îți vine să dormi covrig în locul unei

clasoarele se deschid pe rând, timbrele zâmbesc din state exotice papagali, peisaje, mașini, sportivi sau cosmonauți sovietici cu fețe bd un fel de dumitru prunariu mult mai fericit au fost

mâinile se ridică pe lângă tine o navetă spațială îndreptată spre gură din gură ies parcurile și se așează în gropile de gunoi toate au venit de sus, ordinea, amerizarea, tulpinile

alegi o strategie bine dospită dinții pe care dormi fără să verifici dacă rămân dungi verticale, direcții zilnice roase de mulțimea scafandrilor ce caută cadavre, încă o ședință de scooba

\"\'cos you can\'t have two killers living in the same pad and when your mother knew that her time had come she was really rather glad\" van der graaf generator, killer am făcut poze în

sunet, glas, tocuri, vorba lungă petrecerea de la demisol, vinul de la pictori un buzunar de semințe la băiatu’, trei sferturi de vin așa decojim lumea din jur, o îmbătăm până se rotește în jurul

ai plecat către aeroport și eu am dus greul, bagajele au plutit pe capotă, haide, trezește-te nu amesteca prea mult în cafea, prea repede, zațul strigătele din bucătărie, ecoul din baie când

e un lucru absolut normal, ne adunăm în stradă tensiunea dintre noi ar putea îngreuna traficul. luptele, nervii, tonul ridicat, toate astea ar putea face în jur un loc irespirabil se simte

caruselul acesta te urcă mai sus, dacă nu mi se face greață de clarobscur, de lipsa de aer mă așez liniștit pe margine și privesc în apă pari o cârpă uriașă, un aerostat, de-acolo imaginile sunt

sunt amețit de cât stau închis în timp ce prietenul meu frigul, îi scapă pe toți, îi lasă în libertate îi îngheață exact când se rotește ceva în aer vălătuci de abur ies pe fereastră și se duc

rubella, my love, some say we shall overcome but the sickness bites hard and yes, the razor\'s old their poisons braced in surrender killed every first born son we were kneeling, dressed

ar trebui să mergi mai des cu mine pe stradă în alunecarea asta a unui vânzător care împachetează carnea, adică am fost o vreme măcelar și podeaua se mișca sub mine, se ducea înapoi, eu trebuia

cine dracu mai era și musolini ăsta găinile, porcii și rațele traversează încet grădina încărcată de rouă foarte încet convoaiele nu se mișcă doar de drag ele caută, caută mine altfel apare o

și dacă te împușc în timp ce vorbești o să continui să scoți pe gură o panglică la o verificare de rutină aș fi prins asupra unei victime în căutarea unei distanțe perfecte poți miza totul pe

dacă toate acestea sunt acte sexuale normale înseamnă că lumea e făcută când popa cilibia căra păcate cu punga de-un leu și dorințele dorințele noastre aliniate pentru selecție descriu