Poezie
ne scufundăm, nu salvăm bucuria
1 min lectură·
Mediu
alegi o strategie bine dospită
dinții pe care dormi fără să verifici
dacă rămân dungi verticale, direcții zilnice
roase de mulțimea scafandrilor
ce caută cadavre, încă o ședință de scooba diving
și rămân fără fantasme, privirea ta tristă
se desface în lăstari și crește
sub acest perete oblic unde nu auzi nimic
nu disperi
mai multe drumuri duc spre suprafață
o petrecere din care nu ies
decât cei mai subțiri
pe sub buze
am zâmbit multă vreme
aveam un lift care aluneca prin bucurii în jos
îl trăgeam cu funia pe după gât
apoi, plin de prieteni
năvălea iar în adâncuri
nu numai trupurile se tocesc
lași la vedere catacombele, au ridicat toți mâinile
în semn de abandon, tot ce credeam că ne vindecă
ne îndreaptă
e doar un mod de a stratifica lucrurile uitate
într-o rocă tare, o mașinărie din care coborâm
un șir de celule moarte
023.574
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- dan mihuț
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 148
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
dan mihuț. “ne scufundăm, nu salvăm bucuria.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dan-mihut/poezie/1767882/ne-scufundam-nu-salvam-bucuriaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CSCSCristina Sirion✓E frumos tot - instinctiv rejectez cadavrele din el, cred ca am o problema cu urnele si mortii, dar poemul are puterea de a face ca \"privirea sa se desfaca in lastari\" si-mi spun ca restul nici nu mai conteaza. Impresionante mai ales strofele din mijloc.
0
RRViața e o “mașinărie din care coborâm un șir de celule moarte”, doar strategiile “bine dospite” în gândire îți permit să înoți printre cadavre deghizate în oameni și să ieși la suprafață.
Liftul ne urcă sau coboară prin etajele lăuntrice, se oprește la nivelul bucuriilor sau al tristeților, totul e să apăsăm corect pe buton.
Liftul ne urcă sau coboară prin etajele lăuntrice, se oprește la nivelul bucuriilor sau al tristeților, totul e să apăsăm corect pe buton.
0