glande confesive

Dane, m-ai omorat cu poezia asta! Nu pot decat sa o inghgit, ca sa iti demonstrez cat de frumos ai scris. Dar lucrurile astea se fac in ascuns, asadar, nu ma vei vedea cat de frumoasa o sa fiu dupa asta si vei crede ca nu s-a intamplat nimic. Soarta autorilor - sa nu stie ce le fac cititorii!

Nu cred ca mai e cazul sa demonstram ca Dan Mihut nu doar ca se straduie sa cante un fel de blues subtirel in trupa cri-gri dar are si o inteligenta peste media cu care site-ul este obisnuit, ba stie cateodata sa fie si intransigent, si sarcastic... asta e bine. Dar din pacate uneori aceasta inteligenta a sa nu ca nu il ajuta, dar chiar il impiedica sa vorbeasca pe intelesul altora decat a putinilor (putinelor) care apreciaza un gen de scriitura incarcata de balast si lipsita aproape complet de emotie. Este ca si cum ai sta si ai lua la cantarit si numarat firele de nisip pentru a masura apoi, impartind la 10 milioane pe centimetru cub, distanta de la mecca la medina.
Acest poem este atat de incarcat de \"inutilitati poetice\" incat iti vine sa-l scuturi si sa ramana doar doua-trei versuri:
\"vomit in fiecare dimineata\"
\"mare parte din secreții le eliminăm
în acest mod\"
\"sunt mulțumit că pot să vomit ascuns\"
\"să mă ridic liniștit
să-mi șterg buzele congestionate
și să fiu frumos ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic\"
In rest, cum spuneam, un balast care te poate duce cu gandul ca Dan Mihut a fost intr-o viata anterioara fie instalator: conductele sunt \"de pexal\" fie un etern candidat respins la vreo facultate de medicina \"dedusa din context precum reflexul pavlov\" mi se pare o sintagma cel putin stranie, iar restul de abuzuri \"medicinale\" cu indicatii precis-eronate nu te face decat sa inchizi poemul si sa zici \"in fine, gata!\"
Andu.

daniela, mulțumesc pentru complimentul tău, mă bucur că ți-a plăcut.

bobadile, nu comentez faptul că a încerca să impui gustul tău ține de fățărnicie literară. ok, nu înghiți neam ce scriu eu, am priceput aspectul, mă voi strădui, promit, într-o altă viață dacă nu apuc în asta, să scriu numai așa cum îți place ție. mie vrei să-mi arăți că se poate anihila un text plecând de la o premisă falsă, cea a balastului. trebuie că ai fost performant la dialectici. dar, cârcotaș și moftolog cum te știu, mă bucur că măcar ai trecut pe-aci și-ai strâmbat din nas, înseamnă că te-a iritat textul și eu sunt mulțumit doar cu-atât.

Asa-i, ai dreptate Dane, sunt batran si mofturos... tu oare nu esti asa? (adica doar mofturos vreau sa zic :-)
Andu

sa nu zic nimic , iar nu-mi vine, sa zic mi-e frica...dar o fac, ca asa-i in virtual, n-are cine sa dea cu pietre de-alea mari, iar de vorbe se ocupa soft-ul
Zic: text cu traire fundamentata, titlul o.k., exprimare buna, pe ici pe colo un cuvintel dar de astea te ocupi inainte de publicare in carte....ce mai , cunosc sentimentul, nu l-as fi descris atit de bine, mi-ai amintit de Baudelaire, iar imaginea ca apoi arata ca si cum nu s-ar fi intimplat nimic, eh, asta a fost si mai buna, da, asa e, subscriu...

titlul e misto. biologia insa nu mi-a placut niciodata.

Nu puteai sa-l faci cu toate astea lasind biata medicina-n ale ei?

mai mult mofturos decât bătrân, tinere andu!

anni, mulțumesc că ai fost blândă.

ramona, acesta nu e un test la biologie, pe onoarea mea.

luana, care medicină?! glande, fiere, plămâni, colon? să fim serioși.

mulțumesc pentru semne!

uneori mă opresc din drum și intru direct a doua oară prin apele poemului semnat dan mihuț. îl salut.dacă într-o altă dimensiune m-aș ocupa de pus în lanț cuvinte cu siguranță câteva din cele rânduite de autor le-aș strânge .nu de gâtul subțire al metaforei fiindcă n prea există. E un proces verbal scris de un meseriaș în procese.Editorul care a recomandat nu trebuie împușcat.În fond și la urma urmei în această încăpere se poate intra oricând ieși oricând.De rămas cine poate...prin poezie desigur

...ca vomă...oricum, dovedit este faptul că până la urmă Descartes a fost asasinat la curtea reginei Christina...Ceea ce vor încerca să facă și cei mai mulți cu acest poem...

îl salut și eu pe cel mai siliștean și mă uit la el cum croncăne ca un tânăr corb. cert e că nu trebuie împușcat nimeni, cu atât mai puțin cei care intră și ies, ei trebuie ocrotiți că doar a lor e împărăția cerurilor. onorat de vizită, popor siliștean!

cătălin, că doar descartes n-a fost asasinat că localizase sufletul în glanda pineală. cât despre text... să-l asasineze chiar curtea reginei cristina de are o așa poftă!

Glanda pentru confesiuni...interesanta idee...si cum ii provoci secretia?
Am retinut imaginea confesiunii- purtatoarea mizeriei noastre. Mi s-a parut totusi o abundenta inutila a detaliilor. Mi-ar fi placut sa faci totul mult mai subtil.