Poezie
father’s night-mares
2 min lectură·
Mediu
spaima e cel mai bun lucru care mi se putea întâmpla
în seara asta lipsită de evenimente în
prima clipă m-am gândit că pot să adorm într-o liniște
prin care numai scrâșnetul roților de tren să se-audă brusc și bocancii
soldatului pe creierul tumefiat
cu o foarfecă mai tai din somn din pat din șira spinării
storc o lămâie peste fața scufundată în muțenie
ling sarea de pe mână și sorb brusc amestecul semiconștienței
de câte ori era să-mi înghit limba în copilărie
în zilele când deliram desculț prin zăpada până la brâu
prin lanurile de grâu ale coșmarurilor
sub mâinile celor care mă țineau ca pe o vietate destul de rapidă
prea fragilă pentru genul acela de acțiuni reci
cu ochii țintuiți la un ceas al pierderilor de memorie
tata mi-a spus în glumă că am ucis în timp ce urmele
pe albul paturilor îmi strângeau frica în plex
privirea mi se desprindea de lucruri și rotea în aer
litere de-o șchioapă care descriau exact locul crimelor
o mulțime de amănunte despre cei uciși dar nu
el nu era tatăl meu care îmi aducea a două zi ceaiul pierdut
printre degete și îmi rupea fața cu mângâieri ci doar un tată
al somnolențelor
063564
0
e irelevant ca esti descult devreme ce te afli ingropat pana la brau in zapada imaginea este destul de dramatica daca lasi numai zapada pana la brau sau numai desculz prin zapada
daca nu citesti commul meu cu oarecare prejudecata ai sa constati ca am dreptate :)