Poezie
transfer de obiecte
(dueliștii)
2 min lectură·
Mediu
nu stăpânesc bine obiectele decât dacă tu ai fi unul
între fețele reci ale camerei folosite în fiecare zi pentru altceva
azi tai din tavanul întunecat și așez pe mine bucăți din straturile
insignifiante de după primul var
te urcasei pe scaun și se vedeau genunchii frecându-se
pulpele descărnate și toracele gol
strângeai peria în mână până când au apărut pete roșii
eu voiam să intru în burta ta cu toate obiectele și să mă las măcinat
să despart contururile într-un lichid prin care se văd mâinile seduse
cum ating pleura și curg din ea obiecte mici
camera ta se vede lătrând singură în colțul camerei mele
teascul prafului schimbă culorile
o suflare roade buzele seci și tu leșini despărțit de obiecte
ca o târfă anorexică
una pe care ne-am tot promis-o dar pe care n-am împărțit-o niciodată
dacă am fi în același trup cu pânză legați la ochi
plecând în direcții opuse cu mâinile ascuțite și cicatrizate
spre un perete masculin care se lipește de piele și geme
amândurora ni s-ar întoarce stomacul pe dos de scârba
organelor pe care le atingem în întuneric
lamele reci ar tăia în jurul zonelor erogene o femeie
unsă de cataplasmă
am strivi-o cu talpa speriați
eu cu lucrurile făcute grămadă sub masa pe care a fost spălat
cadavrul mamei
nu știam că toate obiectele trăiesc din revoltă
și macină în mine în fiecare zi o cameră mortuară
001683
0