Dacian Constantin

adică va rămâne

neieșindul are o încăpățănare din care
sigur, până la urmă, va ieși ceva,
cu izbucnire

exit

prietenesc,

Nici eu nu mă îndoiesc că vei reuși, Dana, dar cred că cel mai bine e să nu te mai preocupe o anumită diferență, promvată chiar social și bine prinsă în mentalitatea colectivă, între bărbat și femeie. Notele mari nu sunt nici ele etalon, așa cum nici Mercedesul nu face dintr-un oarecare, peste noapte, bărbat cu B mare:)

Om.
Asta să cauți, asta să fii. Asta să întâlnești.

prietenesc,

Florian,

Am citit și poema cu cireșul, lângă care nu am comentat pentru că despre cireșe nu se poate comenta oricum. :)
Cred însă că ești suav, adică nu am găsit alt cuvânt care să descrie versurile acestea. Suav imaginativ și puternic prin imaginile însele, cele pe care le creionezi destul de ușor, cred.

Am remarcat \"îți trosnesc vertebrele desfăcute larg\", ba chiar am fost urmărită de acest vers până la finalul poemei, semn că din el s-a deschis calea către înțelegerea celorlalte.

Destul de liber zborul, Florian.
Și destul de înalt.

prietenesc,

Dar
deși e atât de firesc actul în sine
și atât de încântător viitorul
nu cred că există \"micționare\" în dicționar. :)

Doar micțiune...

De e joc de cuvinte, să știu și eu, că am cunoștință de câteva cuvinte cu sufixul \"-are\"! :)

prietenesc,

Cred că majoritatea criticii a căutat LUMINA acestui gând.

Oamenii seamănă cu plopii. Tind să lumineze de la aceeași înălțime.

Orice ieșire din linie se cheamă brad sau... altceva.

Mult mai înalt și ... mult mai... cu-avânt!

prietenesc,

Adevărul este, Liviu, că mai bine citesc poezie de genul acesta, cu avertismentul drăguț la prefață, decât dulcegării feminine, înecate în sterotipii și epitete tocite pe la colțuri. Zău așa. Acum, nici prea forțat nu ar trebui să pară, căci, Liviu, chestia aceea cu viitorul trist nu am înțeles-o deloc, pe mine bucurându-mă anatomia umană, în toate colțișoarele și colțunașele ei! :)

Și, oricum, poema se pliază perfect pe ceea ce citesc zilele acestea : Paul Bruckner - \"Luni de fiere\" unde, chestiile astea însetate și înfometate de eliminările reziduale ale celuilalt sunt o formă de iubire pe care încă mî strădui să o înțeleg.

Eu fiind mai pu
dică de felul meu! :)

prietenesc,

Camelia, Marius,


Faptul că e încadrat textul la \"personale\" nu însemnă că nu mi l-am dorit poem.
Ci e doar mult prea din mine ca să îl consider doar un exercițiu literar.
Atunci, nu mă interesează valoarea lui literară, ci valoarea momentelor lângă care l-am scris. De aceea, introducere text la \"personale\".

Este, da, un exercițiu de dualitate, cumva.
Mulțumesc.

prietenesc,

Silviu, Liviu,

E un poem din seria celor pe care eu mi le numesc \"return to innocence\". Nu ma mira ca l-ati remarcat tocmai voi.

Multumesc.

prietenesc,

Madalin,

Nu am inteles cum e cu trecerea in registrul prozei. Ma voi mai gandi. Multumesc de trecere.

Tania,

Magia apartine ochilor ce stiu sa citeasca. Care nu se grabesc si care VAD! :) Multumesc.

prietenesc,

adicatelea,

vrui sa scriu \"iremediaBIL\"

ne dam, asadar, din calea luminii
sa ne arda
sa ne sculpteze dupa cum ii e pofta
sa ne arate cat de mici suntem
si cat de
intamplatori

poema pe care o iau, ca si pe celelalte, cu mine,
sa o citesc
langa frunzele ce
iremedial
imi vor cadea in curand
in cale
aratandu-mi drumul

felicitari, Sala, pentru o poema
a ta
pur si simplu

in amarul tau stil :)
cu rom !

prietenesc,

Noroc că făcuși comentariu despre limite sau... mai bine zis, despre eradicarea lor. Așa am citit. Haiku-urile toate și un eseu.

Am remarcat finețea privirii, adicătelea ai putere să vezi lucrurile simple (așa cum cere un haiku, de altfel), dar, mai ales, să le transmiți.

Inițial, acest \"pântec\" m-a dus cu gândul la o obsesie mai veche de-a mea, și anume la emoție: emoția ce se adună nevralgic în stomac, senzație umană pe care trebuie s-o fi încercat cu toții cumva, cândva.

Apoi însă am priceput un vertij și arta lui: amețeală continuă și închisă. Un olar plânge, desăvârșindu-și creația. Un om are puterea să vadă și să nu îi fie teamă.

Felicitări pentru forța cuvântului.
Atât știu să zic.

prietenesc,

Acum se pot pricepe altfel lucrurile prezentate în eseu: absolventul de jurnalism are, evident, o bogată lectură a manualelor de teoria a comunicării din care a compilat cu succes. Poate greșesc (nu am toate cărțile mele cu mine, pe unde merg), dar \"Internetul măsoară astăzi distanțele nu în kilometri, ci în apăsări de mouse, iar timpul a fost efectiv anulat în lumea virtulă.\" nu aparține cumva unor pagini dintr-un astfel de tratat? Îmi este foarte, foarte cunoscută exprimarea.

Întrebarea mea pentru absolventul de jurnalism este: care și unde este aportul personal la acest eseu, exceptând ultimul paragraf și post-scriptumul?! Adicătelea, e o muncă de cercetare imensă aici, dar care, probabil s-a constituit într-o temă de seminar, în timpul facultății.

Întrebările referitoare la forma poeziei, la suportul pe care ea ar putea fi redată (3D și alte năzdrăvanii) cred că ar trebui să îi preocupe mai degrabă pe informaticieni, mai precis, pe graficieni, pe designeri. Ei se ocupă de \"cosmetizare\" și nu mi se par deloc imposibile sau neîntâmplate până acum, acele forme de exprimare de care spui (poezie sculpturală, etc.)

Se spune în eseu că site-urile de poezie tind să devină elitiste (deși, repet, nu văd legătura cu fenomenul amplu al globalizării); nu este însăși manifestarea poetică - elitistă?! Sau, se propune ca și tanti Lenuța să fie invitată la lirism?!

Apoi, sunt multe, foarte multe \"typo\",primul exemplu care îmi vine în minte e \"feed-beck\": absolventul de jurnalism știe că dacă vrei ca cititorii să te respecte, trebuie să îi respecți și tu cumva :) Glumesc, aici, știu bine că ne grăbim cu toții.

Recomand spre citire (de nu s-a citit deja) Nicholas Negroponte - Era digitală, Buc., Ed. ALL, 1999 sau, și mai interesant, Geert Lovink - Cultura digitală, Buc.,Colectia Balcon, 2005.

Sper să îmi fie înțeleasă corect intervenția: urmăream contribuția personală la eseu, fiind o fire cârcotașă uneori și, întâmplător, absolventă de jurnalism !

prietenesc,

Cu zâmbet, ca semn al priceperii mesajului, îți atașez (tot întru zâmbet) o mai veche nebunie de-a mea. Tabagică !



de azi mă las de fumat
m-apuc de un viciu resort
ogdon cenușiu spânzurat
de vas cu pântecul mort

să mă rănesc în rafale
nu doar în plămânii zburați
aduși între buzele tale
virgine la cina de marți

vreau să lovesc vinovată
în coastă organ vas sau membru
sau veșted în toate deodată
plătind simultan și integru

și sevă de munte mi-am luat
(zâmbești a respir și-a praline)
dar azi mă las de fumat

m-apuc disperată de tine

nu se mai pot articula articolele nehotarate - vizibila frangerea palmelor in pumn.

unele carpe sunt atat de des folosite incat capata luciu. unele cuvinte capata ciucuri: din ele curg, lenes, intentiile reale.

stii,
Ioana,
eu ma gandesc la maini si plang.

prietenesc,

s-a dorit a fi cumva \"falling\"?!
e doar o intrebare gramaticala !

in rest, versurile picura.

prietenesc,

Catalin,

A fost intentionata, multumesc. Delirul de moment nu are rabdare, stii bine !

prietenesc,

Multumesc, Marina!
M-am gandit mai degraba la \"Gratiela\" decat la Blaga si m-am jucat... gratios ! :)Gratiela sau ... Gratia! Acelasi lucru! Dar formularea ramane a lui Blaga, evident!

prietenesc,

Florin,

Placuta pentru mine reintalnirea cu teoriile comunicarii care, intr-un fel, mi-au devenit dragi.
Salut demersul \"informational\" si informativ si sper ca, in calitate de autor al eseului, vezi si latura pozitiva a existentei \"satului global\" sau a societatii informationale.
Nu de alta, dar eu, cititorul, am asociat pana la urma titlul cu o concluzie naravasa si oarecum limitata (comparativ cu generozitatea subiectului), referitoare DOAR la site-urile de poezie. :) Cred, insa, ca e vorba doar despre un exemplu !
Subiectul globalizarii este, evident, mult mai larg si nu implica numai procesele de comunicare si mijloacele prin care se realizeaza aceasta.
Cat despre mimetism si hyper-emotie, acestea sunt aplicate cu mult succes in toate formele mass-media de azi. E ceea ce si publicul cere !

prietenesc,

\"și-am să pătrund
adânc în carnea ta
și iar să mor
și iar spre-a învia.\"

Iubire si pace ! Ani multi si intensi ! Frumosi si sanatosi!
Si plini de ocheade poeziei!

prietenesc,