Poezie
trăgătorii de elită
1 min lectură·
Mediu
nimeni nu răscumpără amănuntele vieții mele
nimeni nu le vrea
eu adun cunoașterea din palmele profetului
nici țipenie de om
nici aripă de înger
care să îmi dea dreptate
bineînțeles întâmplările programate s-au întâmplat
am trecut peste mine însămi ca o șenilă
peste iarba zilei prezente
tu ai ieșit neșifonat ba mai nou și mai verde
eu am rămas într-o clară vecinătate cu mine
fiecare gând pe care l-am înhămat la dricul iubirii noastre
e-o bornă kilometrică
de care te-ai împiedicat sublim
numai trăgătorii tăi de elită
irișii
mai luminează bezna carcasa mea de carne
irișii tăi puternicii viii
mă-ncep la apus ca pe o pagină nouă
mă semnează în zori cu numele tău
mă expediază către mine
e singura scrisoare pe care n-ar trebui
oh, nu,
n-ar trebui s-o arzi
niciodată
032.296
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dacian Constantin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 132
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Dacian Constantin. “trăgătorii de elită.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dacian-constantin/poezie/139089/tragatorii-de-elitaComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Ideea e buna insa poezia trece in registrul prozei si pierde din profunzime si din metafora. Retorica e ok.
0
Treci nemilos peste tine însăți ca o șenilă, netezind iarba zilei prezente, aruncând o privire în trecut, spre apus, într-acolo de unde-ți vine lumina irișilor, \"trăgătorilor de elită\".
Fiecare gând - o bornă kilometrică, un punct de reper, un popas în care să-ți tragi sufletul, în care să te uiți înapoi, să te-ntrebi de-i bine sa te întorci ori să mergi mai departe.
Și când nimeni nu mai vine să răscumpere amănuntele vieții nimănui, acolo unde n-a rămas țipenie de om ori înger, rămâi să te cauți în fiecare pas și-n fiecare scrisoare nearsă.
Naști un soi de magie în jurul tău, Stjarna. Mulțumesc de buna lectură.
Fiecare gând - o bornă kilometrică, un punct de reper, un popas în care să-ți tragi sufletul, în care să te uiți înapoi, să te-ntrebi de-i bine sa te întorci ori să mergi mai departe.
Și când nimeni nu mai vine să răscumpere amănuntele vieții nimănui, acolo unde n-a rămas țipenie de om ori înger, rămâi să te cauți în fiecare pas și-n fiecare scrisoare nearsă.
Naști un soi de magie în jurul tău, Stjarna. Mulțumesc de buna lectură.
0
Madalin,
Nu am inteles cum e cu trecerea in registrul prozei. Ma voi mai gandi. Multumesc de trecere.
Tania,
Magia apartine ochilor ce stiu sa citeasca. Care nu se grabesc si care VAD! :) Multumesc.
prietenesc,
Nu am inteles cum e cu trecerea in registrul prozei. Ma voi mai gandi. Multumesc de trecere.
Tania,
Magia apartine ochilor ce stiu sa citeasca. Care nu se grabesc si care VAD! :) Multumesc.
prietenesc,
0
