Dacian Constantin

dimineață sfâșiată în tăiței tocată dimineață între genele noastre lumina zdrențuită pe derdelușul tâmplei n-are rușine sub greutatea gândului că aș putea să te țin în palme epiderma destinului face

bine uite cum facem eu o să frec podelele cu sârmă ieșită din țâțâni adică oarecum ghimpată spre ucigătoare tu în tot acest timp cioplești scorburi în care să ne îndesăm copiii născuți ori nu făcuți

despic pe furiș mândria apoi îi adun din prosoape vertebrele cu plata întreținerii la zi/cu fantomele în ordine mă întorc pe dos un buzunar: dacă dumnezeu îmi scrie cuvintele cine așază spațiile

dacă locuiești prea mult pe lângă buturugi te trezești într-o dimineață că ai albit catifelat că ai o pălărie și că într-un fel te poate începe vânătoarea ești ciupercă alegerea naturală se petrece

tu vei muri otrăvit de-o poveste râșnită-ntre dinți masculin avântat am curaj să-ți dau giulgiul la o parte aam curaaj întoarce-te rămâi sapă cu șuier șanțurile de la mine până la

în seara aceasta cu aceeași cantitate nesigură de rimel cu gulerul pulovărului bej până sus pe bărbie voi rătăci intenționat drumul voi merge spre stația opusă obișnuinței mele ca o trufă

controlăm împreună timpul îmi ești dator cu un botez mama stă ghemuită în poala răstignirii ce va să vie îngânând izvoarele căutându-mi tatăl și trecătoarea fiica ei n-are chip s-a lipit de

în seara aceasta avem în meniu inima mea botezătoare pe o tipsie de-argint o broșă sau un ac de cravată cam acestea sunt posibilitățile inima mea mică ascunsă într-o păstaie printre boabe de

în locul de pe care ai demarat a ramas o pată care s-a scurs dupa mine furișă s-a strecurat pe sub uși pe sub cearșaf pe sub perne și s-a oprit sub limbă dictându-mi gustul zilelor

uneori nici nu cred că sunt mai mult decât o idee care-mi umblă însingurată prin minte trecând spre tine printr-o trecătoare strâmtă doar ca să mai ai ceva în plus de pătimit Or fi

ne întâlnim pe partea cealaltă tu vei face pâine eu cămăși de borangic la mâini nu vom avea cătușe ca azi ca ieri ca aici privirile vor avea și curaj și culoare ba mai mult, ne vom vedea cu

el suflă în capetele venelor mele ca într-un nai sîngele meu ră-suflat muge sub buzele lui de-ar veni cu-vântul de-ar veni striviți de ușa dintre ieri și azi într-o dimineață cu ochi sub pielea

dacă vrei să respiri în peretele meu o să-ți cioplesc acolo o lume care să-și fluture steagul simultan cu perdeaua în zorii timizi cu tălpile goale în baie dacă vrei să te-ntinzi în zăpadă pe

mopul din debara te iubește îți linge mizeriile le adună și doarme în ele o ia mereu de la capăt pentru că încă de dimineață sunt multe podele de spălat multe rahaturi

avea pe față lume-ntoarsă de la câmp, zâmbet lățit de șapte coți și-o dungă, o rană nefirească, movie, peste alb pictat cadaveric. rânjetul complice oglinzii și lung până la ultimul scaun din

dacă ai ști cât te visez umblu cu tine de mână prin bombardamente am tricoul rupt și un soi de împiedicare în gene tu ești înalt și răsucești aerul pe arătător ghilotinele cad dar pe lângă noi pentru

Bărbatul ce va să vină are pe spate o cocoașă de iubire neînțeleasă. Cămila, știu sigur, prin deșert îmi va purta setea zăludă spre piramide.

Dacă palmele tale ar fi transparente, aș putea vedea peștii de dinăuntru, lipindu-și buzele de liniile vieții, cerându-mi de mâncare. Mi-am tocat osul dedicat zborului și-o să le dau. Rotula mea

___my___breath___is___in___your___mouth___ într-o zi a bătut la ușă copilul meu s-a tăvălit în făină mi-a șters pe șorț picioarele taților lui sunt plină de urmele lor băloase care