Clubul „Steaua” este azi club privat, profesionist
De cînd Gigi-l păstorește fug băieții, în galop
C-așa-i el,deștept, abil, cioban dar perfecționist
Și pe ăla ce nu fuge, îl dă cu formol, pe
Filip se pricepea la sărutat.
Începu cu o mângâiere blândă, de catifea, discretă ca una din paresteziile ce anunță o criză de tetanie; buzele tânărului crescură în intensitate, gradat, peste buzele
Electricienii diabolici lovesc din nou.
După ce au petrecut ziua de 1 mai aprinzând și închizând electricitatea prin institut, în speranța exorcizării duhurilor rele, dependente de electricitate ce
În viața mea pe toate le- am iubit
Intens, ratat, emfatic, cabotin
Și am ajuns același mereu înzăpezit
Uitat și singur, de sfântul Valentin
Am căutat mereu iubirea de o viață
Dar viața mea
Nu mai revii , cum reveneai cândva
Ca noaptea ești, mai lungă și mai oarbă
Te scuturi de petale fără să înflorești
Tot căutând mereu să fii altcineva
Mă schimbi adesea ca pe-o monedă
Viața unui om care se însoară periodic nu poate sta prea departe de una din cele mai fascinante regiuni experimentale ale vieții cotidiene lângă o femeie, făcutul cafelei și nici de reactorul
Se spune că uneori, când auzea că oamenii se mai plâng, doamna academician doctor în științe savant de renume mondial Elena Ceaușescu se referea la aceștia ca la niște rozătoare nehalite, sătulă
De astăzi fraierii rămași în sistemul public de sănătate au mai primit o desagă pe cârcile lor de asini ai sistemului, respectiv obligativitatea folosirii cardul național de sănătate.
Prin ”fraieri”
- Am terminat? întrebă președintele acum că ultimul baron din teritoriu închisese ușa cabinetului, cu contractul în mână și inima ușoară
- Nu, Doamne, mai este afară un anumit Ivan, răspunse
Ascunzători cu chei pierdute
De uși, dintre pereți de sticlă,
Oglinzi ce se zgâiesc cu frică
Și ne întorc rânjetul, mute
Femei frumoase, împăiate
Sub strat de farduri putrezite
Urme de pași,
Celula de criză dura de mai mult de trei ore când, în fine, primordiile unui acord între cele patru figuri politice începură să se întrezărească.
Cabinetul prezidențial era plin de fum și
Ochii tăi negri, cafea aromată,
Inima mea o învață să bată
Perfuzând sedusă, aprinsă privire
Prin venele-mi goale, pulsând în neștire
Buzele tale, de freamăt și vânt,
Bogate-n săruturi,
Unul din lucrurile care nu încetează să mă uimească este interesul, pasiunea și energia pe care oameni în mod real inteligenți și bine intenționați (dar nu numai) le pun în trăirea fenomenului
Uitându-mă la copiii și la tinerii zilelor noastre, muiați de la vârste fragede în societatea noastră eclectică, melanj imperfect de sărăcie cu societate de consum, de iphoneuri și mațe ghiorăinde,
Încep prin a vă felicita sincer pentru faptul că reușiți la fiecare 4 ani să fiți aleși.
Ideea că prezența la urnă poate depăși 0.1 la sută, coroborată cu faptul că există oameni capabili să vă
Există multe revelații disponibile unui tânăr în cadrul celor șase ani din viață petrecuți în cadrul facultății de medicină, dar probabil că nici una nu este mai puternică decât realizarea, la
Există un liman cu plajă aurie
Departe, undeva, unde doar gândul bate
Există o poveste, ce nimeni nu o știe
Spre care cineva, cu mine, va răzbate.
Deși acum e frig știu că, pe undeva
O plajă
Existau puține lucruri, legate de gândirea și considerațiile proprii de care tatăl meu să nu fie mândru, dar nici unul nu a depășit vreodată, așa cum am perceput eu faptele, intensa lui identificare
Ninge, gerul sparge norii
Mii de fluturași de gheață
Reci lăcuste fără viață
Care fac pe cascadorii.
Soarele e prea departe
Nu mai poate să răzbată
Bolta veșnic înnorată
Gerurile
O altă zi de-acuma curge
Ducându-ne în sens opus
Derivă spre un țel ascuns
În care gândul nu ajunge
Secunde, ticăind mărunt
A inimi vii, dar disecate,
Ritmând în sacadate șoapte
Iubiri ce se
La margine de timp, încrengături de vise
Stau și privesc în gol, cu genele închise
În colțul de sub ușă am pus o lumânare
Lumina ei răzbate ca palidă chemare
Un milion de ani sau numai o
Este greu de descris amestecul de emoții, chircire în fața destinului, speranțe și așteptări pe care le simte un tânăr student la medicină atunci când pășește pentru prima oară în calitate oficială
Neliniștea pe care mi-o provoacă tendința mea de a nu înțelege spiritualitatea românească m-a făcut să deschid altă capodoperă a neamului. Miorița.
Presupun că majoritatea cunoașteți balada. Pentru
Ali terminase de măturat și se oprise o clipă să își tragă sufletul, pe jilțul președintelui organizației. Imprimată în profunzimea plușului acestuia, conturul și căldura curului marelui om era
CC