Poezie
Ivește-te fantomă, de printre stele reci
1 min lectură·
Mediu
Nu mai revii , cum reveneai cândva
Ca noaptea ești, mai lungă și mai oarbă
Te scuturi de petale fără să înflorești
Tot căutând mereu să fii altcineva
Mă schimbi adesea ca pe-o monedă calpă
Crezând că tot ce spun, sunt basme și povești.
Nu vezi că sunt chiar singur pe locul ce -ai rămas
Scrutând spre orizonturi, spre drumul ce nu-i nou ?
Aș vrea să te întorci să facem altceva
În scurtul timp din viață ce a ramas nears,
Și în acest răstimp în care, departe de cavou
Noi încă ne trezim, să știm că-i spre ceva.
De ce? Nu are acum vreo importanță
Și dacă timpul curge, ne trage crunt la vale
Se-nchide orizontul într-un liman de beznă
Prin ochii strânși închiși, mai licăre speranță
Că poate ne-om găsi, veniți din câte-o cale
Pe care de-o ratăm , ne cufundăm în caznă ...
Ivește-te fantomă, de printre stele reci
În trecerea ta rece , de mine să te freci
Nu te mai frămanta dacă să mă alegi
Crede în luminișul din capăt de poteci
Acolo suntem toți, si plebe, dar și regi
Căci dacă o sa-ți trec, nicicând nu o să-mi treci !
001.195
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cucu Constantin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 196
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Cucu Constantin. “Ivește-te fantomă, de printre stele reci.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cucu-constantin/poezie/13990229/iveste-te-fantoma-de-printre-stele-reciComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.