Poezie
Toamnă
1 min lectură·
Mediu
Neofilite frunzi blonzesc
Mâncând văpaia tot mai rece
A soarelui, care-n ceresc,
Din ce în mai iute trece.
Din crengile ce se despoaie
Cad demodatele paiete
Ca frunze cu miros de paie
Ce lasă vântul să le-mbete
Și numai bune pentru ciori
Se împletesc din ramuri goale
Purtând neînflorite flori
Surcele vii, cu vârful moale.
Și ca-ntr-o clepsidră goală
Curg din ramuri pe pământ
Ticăind, frunze de toamnă,
Apărându-se de vânt.
005
0
