Poezie
În jurul casei noastre, păpădii
1 min lectură·
Mediu
mașina veche albastră
ne acoperă vocile urcă
oamenii ajung transpirați, la nivelul ochilor
se prăbușesc prin solare de sticlă
aerul rece intră pe sub uși
am pus pulovere pe jos și-i mai bine
lalelele se sprijină de perete
mai au ceva de trăit
mai târziu
atingem amândoi masa cu cate-o mânecă
încep să caut ușa pentru că știu
cum e să se se-amestece lapte fierbinte în tot
să-l strângi în bureți întorcând fața
ca un tâlhar care merită
și merită tot
cum ai plimba o pasăre căzută din cuib
cu mașinuța electrică de colo colo
te sprijini îndoind aripa pe lucruri
apoi încerci cu-o groază neînțeleasă de nimeni
să faci înapoi cum a fost
un rotund
de păpădie
053940
0
