Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Nu mai văd, mărite înger

2 min lectură·
Mediu
nu mai văd, mărite înger
atâtea țevi ruginite prin care urlă toată noaptea
vuietul apei fără călăreț
și-apoi
dedesubtul ochiului e o broască țestoasă de sute de ani
și-un calorifer rece pe care au rămas mănușile de iarnă
aud cum copiii smulg aripioarele cuvintelor de ceartă
și trag după ei trenulețe (în două culori)
se răstoarnă la fiecare pas te apleci ești un zgârci
pe care viii nu stau, mai bine rostogolesc ciulinele crucii cu mâna
mai bine întoarce, mărite, ora asta cu furca în jos
e ca și cum ai stinge un chiștoc și ți-ai roti brusc scaunul tubular
mai aproape de sobă
Știam cine trăiește uitându-ma în soare
vine o vreme când începi să te împăturești în două în trei în patru
încapi în mâna transpirată a omului singur neumblat nici de hoți
nu-i nimic, mărite, de cate ori sparg ceva cât de mic
se duce direct la inimă
în fond timpul nu face niciun zgomot
putem dormi îndrăgostiți unul în brațele celuilalt fără să știm măcar prin ce marmură
întotdeauna am trecut granița aerului într-o barcă cu pânze, în care păsările
varsă găleți cu nisip
încerc, mărite
să nu mai lipesc guma de mestecat pe sub bănci, pe marginea farfuriilor
umblu nebună cu săgeata înfiptă în piept la distanță de-un om
prin pământul roșu al canioanelor se-mprăștie mercurul florilor
și vine un fel de primăvară, mărite
în care tu-mi vei fi cal și nu invers
043.466
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
238
Citire
2 min
Versuri
28
Actualizat

Cum sa citezi

Cristina Sirion. “Nu mai văd, mărite înger.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-sirion/poezie/13930181/nu-mai-vad-marite-inger

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată
@adriana-lisandru-0026649ALAdriana Lisandru
văd aici un poem cu personalitate, proaspăt și cuceritor, unde metafora naște metaforă fără se rătăci de idee. și mai văd acea zbatere între treptele maturizării, trepte mișcătoare asemenea unor plăci tectonice. Mi-era dor de poezia Cristinei, și aici îi regasesc pe deplin stilul.

nu, n-o să dau citate, ar fi mare păcat să desfac perlele din șirag - mai bine citiți poezia
0
@cristina-sirionCSCristina Sirion
Multumesc, e mai mult decat speram pentru poezia asta. O vedeam cumva lalaie, lasata in voia ei, cam necontrolata. Ciudat cum poezia nu o poti elibera niciodata in mod constient. Aprecierea venind din partea ta, e cu atat mai pretioasa pentru mine.
0
@amelia-mociulschiAMAmelia Mociulschi
O poezie ce emoționează prin suflet și prin imagini. Foarte frumos scrisă; din nou, felicitări.
0
@cristina-sirionCSCristina Sirion
Inca o data, iti multumesc ca ai trecut prin textele mele, mi-a facut placere.
0