Conducta

draga domnule ghica, ideea lumii ca o conducta e minunata. nu stiu daca cumva ati citit acea teorie filosofica a lumii ca pasaj... sunt asemanatoare intr-o oarecare masura.in schimb la nivel expresiv resimt unele placiditati... lumea in sine e una fada...o putem descrie diferit...fie exagerat de stearsa...fie...eu stiu...cred totusi ca trebuie transcris textul intr-o semantica a excesivului. in rest imi place :)

Dupa parerea mea, aici nu se resimte nici un caracter placid , textul este bine conturat in expresii.ritmul si timbru tonic al mesajelor incanta ochiul, fiecare vers, raporteaza celuilalt un alt mesaj mai electrizant ,are legatura, o culoare,un sens. oare exista alta masura semantica mai excesiva ca vibratia acestor versuri? Stefane poezia care ai scris-o se numeste Poezie!
Cu stima,
Radun

pline de subinteles poemele de azi, putin ironice, glumete, de efect. mi-a placut cel mai mult 1 si 5.mitul conductei si sa ne iubim in rezumat, super.
mcm

Bogdan,

Din păcate, nu am citit acea teorie filosofică a lumii ca pasaj, dar dacă (spui că) poezia de față este asemănătoare, într-o oarecare măsură, înseamnă că sunt (pe undeva, pe aproape) cu un pas în urma adevărului.
Placiditatea - acest altfel de impasibilitate, indiferență și apatie - este unul din rezultatele acestei dinamici înconjurătoare. Ea poate fi transcrisă oricând și de oricine. Important e să fim (măcar noi) conștienți (un pic) de ceea ce se-ntâmplă întâmplându-se (pur și simplu)

Radun,

Nu putem stabili noi (cei ce încercăm) ce este Poezia; în cel mai fericit caz putem trasa măsura încercării noastre în/prin cuvinte.
E bine când un cuvânt (încercat poetic) poate fi și electrizant și apatic în aceeași măsură, în același timp. Depinde de unghiul de percepție al cititorului.
Adevărul (dacă – mai – există el) stă mai mult în citire și înțelegere, decât în scriere și intelect

vă muțumesc pentru trecere și pentru citire.

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica

Azi, în bucătăria lu’ ghika, am încercat o salată poetică (fără dedicațiuni precise și fără răutăți în gătire), o salată cu puțină ironie, ca un efect poetic degustabil la o bună-citire.

bucuros și (întotdeauna) încântat de prezența ta.
mulțam de trecere li citire

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica

E un poem de un realism sfredelitor. Poate ca unora li se vor parea si anumite versuri in plus dar poemul e dedicat inca de la inceput celor care au rabdare sa-l citeasca \"pana la capatul strazii\". Un poem ce ne propune ca subiect de meditatie lumea moderna care fie prin libertinaj, supertehnologizare sau discrepante sociale (sau toate acestea la un loc) atrage dupa sine instrainarea omului fata de om. Din iubire nu mai ramane decat un scurt rezumat.

nu știu (și nici nu-mi dau seama) cât pătrunde, străbate, cercetează, iscodește și scormonește acest poem, dar ideea și realitatea acestor versuri sunt cât se poate de simple și sincere (cuvinte). dincolo de poezia mea, doar percepția altor subiectivități mă pândește și mă judecă, lucrează din mine și mă poate înțelege atât cât se poate.
mă bucur că ți-o plăcut. îți mulțumesc pentru trecere și pentru citire.

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica

Am citit. Deși simplu, ușor de citit, e mai greu de asimilat. Ca o durere pe care încerci s-o ignori, cât poți de mult, până te doboară. Am exclamat wow de câteva ori în acest peripluu prin versurile tale subterane. O să recitesc, o să citesc și alte poezii. Ești bun.

într-u exces se scrie intru exces

luminița,

realitatea, indiferent de percepție, este ca o boală cronică; ești predispus (oricând) să te îmbolnăvești de ea - mai ales de realitatea sub-umană.
nu sunt poet (nici bun nici rău nici nebun). în opinia mea, (mă repet)nu există poeți buni (sau geniali); există doar poeți cu șansă (multă sau puțină) și poeți lipsiți de șansă.

onorat de prezența dumneavoastră.

leonard,

am corectat. mulțam de atenționare...era \"într-un\".

mulțam de trecere și de citire

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica