Poezie
îmBInare de fond cu substanță
AP \"Painkiller\"
1 min lectură·
Mediu
sunt bolnăvicios atât cât să mă bucur de sănătatea mea o secundă
apoi întorcându-mă la munca prescrisă de Dumnezeu pe un contract
într-o perioadă nedeterminată să încerc realitatea cu visul meu
ca o fotografie fără fond, doar culoare, insulină și tutun și familie
răbdarea mă caracterizează atât cât să pot dormi
uimit că mai pot trece o noapte fără să mor în ziua următoare
acolo unde semnăturile mele stau îngrămădite, așteptându-și contrastele bicolore,
în alb și negru, ca un vers, ca și o speranță
între două scaune neașezate
062.957
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cornel Ghica
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 88
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 9
- Actualizat
Cum sa citezi
Cornel Ghica. “îmBInare de fond cu substanță.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cornel-ghica/poezie/202776/imbinare-de-fond-cu-substantaComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Distincție acordată
acesta este un text despre boală și despre suferința cronică ce o însoțește. munca, etimologic înseamnă \"chin\", și despre o asemenea muncă se vorbește acum. BI-ul din titlu se referă nu doar la dualitatea materie-fond (o dualitate cam bizară) ci și la polaritatea vieții, punctată de momente de alb pe fond negru. textul merită un însemn de încurajare, pe care îl dau bucuros.
0
cronicul este o normalitate de care refuzam sa tinem cont. de-atata \"poezie\" am dat in diabet, iar versurile au devenit doar o insulina pe cale de expirare.
0
ma gandeam ca diabeticul nu se repede la zaharnita, cornel. nu? are legume si fructe la indemana. mai acre, mai amare...
poemul tau este legat, scurt (ceea ce e bine), si are alura. ai discurs, ai bariere, nu ai poticneli, convingi. imi palce in special strofa 2 (mai putin \"ca si o speranta\"). este un poem al hazardului care pune stapanire pe acum si atunci si le relationeaza. si eu am senzatia ca fondul si substanta sunt cam acelasi lucru in poemul tau. forma?
am apreciat si forma de advertising pe care ai facut-o.
poemul tau este legat, scurt (ceea ce e bine), si are alura. ai discurs, ai bariere, nu ai poticneli, convingi. imi palce in special strofa 2 (mai putin \"ca si o speranta\"). este un poem al hazardului care pune stapanire pe acum si atunci si le relationeaza. si eu am senzatia ca fondul si substanta sunt cam acelasi lucru in poemul tau. forma?
am apreciat si forma de advertising pe care ai facut-o.
0
ca orice cronik (care ma respect) iti spun ca sunt satul de-atata realitate. cu diabetul in sange imi dau seama ca visul si amintirile sunt singurele care mai pot face diferenta vis-a-vis de pocariile pe care vrem (cu orice pret) sa le dam o aura de valoare.
0
important este sa-ti placa si sa nu faca rau celorlalti. putem valoriza nonvaloarea daca asta este ce ne face fericiti. ea devine valoare pentru noi. visul si amintirile nu sunt chiar ce se recomanda unui diabetic. o aruncare in fluviu de pe portile de fier doi, ami bine...
ma bucur sa te cunosc.
ma bucur sa te cunosc.
0
... iar daca invers, am trai in timpul mortii poate ne-am da seama de O FRUMUSETE... si am da realitatii un impuls neasteptat, pe care sa-l intelegem (doar pierdut) ca o lupta intr-un spatiu ales de Dumnezeu inaintea noastra.
si eu ma bucur sa te cunosc
si eu ma bucur sa te cunosc
0
